Dupa vizita de 2
ore in Sapanta ne-am intors in Sighetul Marmatiei sa vizitam orasul. Prima
oprire a fost la Muzeul de Etnografie care prezinta turistilor foarte detailat
aspecte din viata satenilor din Maramures! Despre cultura lemnului, despre
portile maramuresene, despre tot ce v-am povestit si eu in ultimele 8 articole.
Asa ca nu o sa pun baza pe el, dar va spun ca e foarte frumoas si merita sa il
vizitati, mai ales ca nu e mare, va rapeste maxim 1 ora din excursie.
Amintiri din Copilarie - Inchisoarea si detinutii
Apoi ne-am oprit
intr-un parc micut de pe o strada alaturata sa ne odihnim putin. In fata
noastra veneau grupuri mari de turisti dinspre centru. Stiam ca acolo e
inchisoarea, vedeam peste tot sageti si in timp ce mancam incet ma gandeam daca
sa intru sau nu.
Inchisoarea face parte din copilaria mea. Deci cumva o am lipita de memorie si ma
intristeaza de fiecare data cand mi-o amintesc. Nu fiindca as fi avut pe cineva
drag inchis (D-ne fereste) ci fiindca in drum spre gradinita in fiecare zi
treceam pe langa Inchisoare si exact cand treceam eu pe acolo ieseau detinutii
legati de maini si de picioare si se urcau in camioanele cu care erau dusi pe
camp la diverse munci. Si degeaba mi s-a explicat ca sunt tratati asa fiindca
au facut ceva rau, eu tot le plangeam de mila in sinea mea de fiecare data cand
ii vedeam. Erau tratati ca niste animale. Iar politistii inarmati cu
mitraliere imi dadeau fiori.
Iar acum sa intru
de bunavoie intr-o inchisoare mi se parea cel putin ciudat. Nu ca nu eram curioasa, dar ma gandeam ca ma
voi simti cuplit inauntru si nu stiam daca merita sa trec prin asa ceva, sa
incerc experienta. Dar cum sunt deschisa noului am zis hai sa mergem.
Muzeul Durerii - Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistentei
Inchisoarea a fost
construita de austro ungari in 1897 si pana in 1918 a fost folosita ca
inchisoare normala, pt infractorii din Maramures. In 1945 a avut loc repatrierea
fostilor prizonieri si cei deportati din URSS. In 1950 intr-o singura noapte au
fost adusi 100 de demntari romani (politicieni, economisti, fosti ministi,
istorici, jurnalisti etcc) care au fost condamnati sau doar judecati aici. In
aceasi toamna alti 50 de oameni (preoti) au fost adusi in Penitenciarul din
Sighetul Marmatiei. Printre numele mari ce au fost inchisi aici se numara :
Constantin Bratianu, Iuliu Maniu, Mihai Racovita etccc.
In 1977
inchisoarea a fost inchisa. A urmat un lung procesc de reconstructie initiat de
Ana Blandiana si alte 175 de personalitati care dupa revolutie, au intemeiat Fundatia Civica pt
a construi ce vedem noi astazi, un imens Muzeu al durerii numit : Memorialul
Victimelor Comunismului şi al Rezistentei. Au fost adunate fotografii,
acte, obiecte, scrisori, colectii de ziare, cărți, manuale… S-au organizat
ateliere, seminarii, simpozioane, intalniri cu victimele comunismului, au fost
publicate carti cuprinzand marturii, studii, statistici privind rezistenta
anticomunista si reprimarea. Muzeul a fost terminat in anul 2000 si de atunci a
fost vizitat de mii de turisti.
Impresii personale despre Memorialul din Sighet
Muzeul e unul foarte trist. In
primele incaperi este concentrata foarte multa istorie despre Penitenciarele
din Romania. Apoi in urmatoarele sunt scrisori ale detinutilor, hainele lor, si
multe articole din ziare. Iar apoi vine partea cu celulele, care sunt foarte mici
si intunecate. Celula lui Iuliu Maniu a ramas neatinsa, patul e sub orice
critica, iar in colt un blid pentru mancare. Detinutii erau tratati foarte rau,
nu aveau voie sa stea in pat pe timpul zilei, nu aveau voie sa se uite pe geam,
ultelior au fost puse obloane pe geam in asa fel incat puteau sa vada doar cerul !
Sincer nu am stat prea mult, pur si simplu nu am considerat necesar sa ma
incarc cu atatea lucuri urate, infioratoare, nu doar ca iti luau libertatea, ci
te dezumanizau complet. Asa ca am terminat vizita cu o scurta iesire pana in
curtea inchisorii, unde pe un perete imens sunt trecute numele celor 8000 de
detinuti ce au fost inchisi in Inchisoarea din Sighetul Maramatiei. Iar in
curte gasim 18 statui de bronz care reprezinta detinutii ce se indreapta spre
un zid ce le inchide orizontul !
Mai multe articole cu Vacanta in Maramures aici--> Romania
Stati nu plecati,
sa multumim impreuna sponsorilor Vacantei in Maramures
ViaRomania- Agentie Turism Asigurare Diverse - Asigurari Locuinte
Ascento - Card de reduceri Farmacie Ieftina - Farmacie online
Ascento - Card de reduceri Farmacie Ieftina - Farmacie online
Si sponsorilor Concursului desfasurat pe perioada articolelor cu Maramures
CarlaBrillanti - Cristale Swarovski
Pravalia de acasa - Produse traditionale romanesti
Alice, da-mi te rog cat de repede cu putinta un mail: daniel_96_rapid@yahoo.com
RăspundețiȘtergereAs dori sa discutam ceva! Toate bune! Multumesc!
Mai, dupa ce vezi cum erau tinuti detinutii in evul mediu (prin subsolurile castelelor, in frig si umiditate si in celule cat un sicriu - unele orientate orizontal), celula lui Maniu e lux. Cel putin avea "camera lui" si nu erau inghesuiti 10 in acelasi spatiu. Sincer mie inchisorile istoriei moderne nu mi se par de loc infioratoare. E normal sa nu fie lux, sunt (1) pedepsiti si (2) intretinuti de la buget.
RăspundețiȘtergereVladimir
fix acolo am fost si eu si e ffffff interesant :)) te pup
RăspundețiȘtergereCel mai trist obiectiv turistic de vizitat din Romania. Din pacate nostalgicii- si nu sunt putini- nu inteleg sau au uitat prea repede, drama acestui popor, o drama numita COMUNISM.
RăspundețiȘtergerePentru ca mi-a placut mult seria de articole despre Maramures, am decis sa te trec la blogroll( ar fi trebuit sa o fac mai demult!).Ceea ce, cu mult respect, astept si de la tine.
Sarutmana.
Am vizitat şi eu Memorialul în 2005 şi m-a impresionat foarte mult. Eu am stat destul de mult şi am citit toate afişele fiindcă mi s-a părut interesant, e o istorie care mie mi-a fost străina pâna la revoluţie, fiindcă am făcut şcoala în timpul comuniştilor. După revoluţie am citit tot ce-am găsit, Fenomenul Piteşti şi altele pe acelaşi subiect. Acum dacă vorbim de mărime, am văzut celule mai mici decât a lui Maniu (de exemplu la Alcatraz http://www.mccullagh.org/image/d30-14/alcatraz-cell.html) dar asta nu înseamnă nimic, omul a suferit, nu cred că contează că a făcut-o în 2 mp sau in 4.
RăspundețiȘtergereEste coplesitor. Cred ca Memorialul de la Sighet este obligatoriu de vazut, fiindca nu avem voie sa uitam ce s-a intamplat.
RăspundețiȘtergereDoamne...este infiorator...m-a intristat complet articolul. Este unul foarte bun, nu ma intelege gresit, tocmai de aceea m-a emotionat profund doar la gandul supliciilor prin care au trecut oamenii in perioada respectiva. :(
RăspundețiȘtergereAmintirile nu sunt totdeuna placute. Dar mai neplacut este ca de multe ori uitam grozaviile din trecut si permitem repetarea lor. Si eu mi-am propus sa ajung la Sighet, sa vedem cand ...
RăspundețiȘtergereEu nu as putea sa-l vizitez..
RăspundețiȘtergerealice mi-am schimbat facebook-ul ala rwxy popescu cu cata dudu popescu pt. ca am avut o problema cu el
RăspundețiȘtergeresant nr. 5
RăspundețiȘtergerems si scz
nu l-am vizitat inca dar pe bune ca m-as duce sa-l vad cu prima ocazie, e atata istorie acolo incat nu trebuie ratat
RăspundețiȘtergereNu stiu voi cum ii vedeti pe acesti oameni care s-au stins in inchisori, ...eu ii vad ca pe niste sfinti!
RăspundețiȘtergereMda, inca un loc din Romania in care n-am ajuns si care e pe (tot mai) lunga lista...
RăspundețiȘtergereAi reusit sa zugravesti foarte exact atmosfera inchisorii, cata nedreptate, cate abuzuri, cate durere si cate vieti irosite...nu stiu daca as avea puterea sa calc pragul unui asemenea loc.
RăspundețiȘtergeream vizitat si eu aceste locuri prin liceu.super interesante,merita vazute.
RăspundețiȘtergereL-am vizitat si noi asta-vara, chiar am stat ceva timp, sa citim, sa vizitam fiecare camera. Am cumparat si o carte, ca sa aflu mai multe despre detinutii de aici. Impresionant loc, intr-adevar, incarcat cu energie negativa, dar...adevarul trebuie aflat. Indiferent ca ne face placere sau nu.
RăspundețiȘtergereSi eu cred ca m-as simti ciudat sa intru intr-o inchisoare.
RăspundețiȘtergereE un loc impresionant, merita vizitat. Eu am ramas foarte socata, de lucrurile aflate acolo, lucruri despre care nu stiam nimic.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereUn loc foarte interesant, incarcat de istorie.. Am vizitat memorialul chiar vara trecuta, cand am mers intr-o tabara cu colegii de facultate, la Sangeorz-Bai, o superba zona a Maramuresului!
RăspundețiȘtergere