Urmareste Enciclopedia calatorului independent 

 | ABONEAZA-TE PE E-MAIL | FACEBOOK | INSTAGRAM |

Ultimele mele 5 zile de vacanta le-am petrecut pe insula paradis, numita Langkawi. De fapt Langkawi este un geopark protejat de UNESCO ce numara 99 de insule (majoritatea salbatice), insa insula mare, este foarte bine pusa la punct si numara in jur de 10 000 de localnici. Trei motive pentru care turistii iubesc Langkawi sunt: faptul ca este insula tax free, adica un duty free permanent, cu preturi extrem de mici la alcool, tigari si cam toate produsele, in al doilea rand fiindca are plaje cu nisip alb si nu in ultimul rand pentru peisajele si plajele exotice, cu vegetatie luxurianta si viata linistita. Eu m-am dus pentru plaja! Inca de la inceputul vacantei, de cand mi-am planificat aceasta aventura, cand a trebuit sa reduc numarul de zile in India la 1 luna (din cauza vizei) am zis ca mai adaug doua saptamani in Malaezia, ca sa ajung si eu pentru prima data pe o plaja cu nisip alb. Eram curioasa cum arata, cum se simte, cum e viata intr-un astfel de loc. Ulterior cand am inceput sa citesc despre Malaezia m-am gandit ca poate ar fi bine sa fac o vacanta mai complexa, sa nu ma rezum doar la plaja .... asa ca in final am stat 5 zile in Kuala Lampur, 3 zile in Penang si astea sunt ultimele mele 5 zile in Langkawi. Tot ce pot sa va spun e ca am venit cu asteptari mari! 

Langkawi-Impresii-personale

Vacanta in Malaezia am facut-o pe cont propriu.Biletul de avion l-am luat cu 450 euro dus-intors Cluj-India/Malaezia-Cluj de >>> AICI .
Toate noptile in Malaezia  le-am rezervat din mers, pe drum, folosind >>> Acest site unde am prins mereu oferte last minute cu 50% reducere. Eu am calatorit singura, insa daca mergeti in cuplu sau cu un grup de prieteni e mult mai avantajos sa inchiriati un apartament prin AirBNB, site pe care primiti un cupon de 20Euro din partea mea, la prima rezervare, daca va faceti un cont nou gratuit >>> VOUCHER AICI  
Faceti cunostinta cu noua mea familie
Echipa si calatorii din Bunk Inn at Shaka Langkawi

Hostel-Malaezia-Langkawi

Am avut un noroc maxim si am sa va explic si de ce. In Langkawi sunt in jur de 15 Hostel-uri, din care in perioada in care am fost eu erau doar vreo 5, cu paturi disponibile. Majoritatea se afla in statiunea Pantai Cenang. Eu mi-am facut rezervare la repezeala in Bunk Inn Shaka fiindca avea nota peste 8 din partea clientilor, dar apoi am realizat, cand am copiat adresa ca de fapt nu e in Pantai Cenang ci la 2 km distanta, in Pantai Tengah. Am fost usor dezamagita si m-am dus usor sceptica, gandindu-ma ca voi face mult pana la plaja, ca poate e mai bine sa pierd banii pe prima noapte si sa rezerv altceva, ca oricum autobuze pe insula asta nu sunt si cu taxiul o sa ma coste mai mult de la aeroport, iar cu bicicleta eu nu mai circul nici impuscata spre plaja. Pana la urma n-am mai schimbat rezervarea si foarte bine am facut! Fiindca de indata ce am ajuns la Hostel, am fost intampinata cu imbratisari si primiri calde din partea proprietarilor, un cuplu tanar, malay, ce locuieste acolo cu calatorii. 

Hostel-Malaezia-Langkawi

Hostel-Malaezia-Langkawi

Hostelul se afla intr-o casa, cu o gradina mica in care cresc cateva plante exotice si o terasa mare, acoperita unde se afla un stand cu biciclete, o masa mare, un hamac in care sta o domnisoara si citeste o carte, o canapea mare din piele crem pe care se odihneste un caine si un stand mare pe care sunt carti in engleza. Camera e mica si destul de basic, 2 paturi suprapuse, fara dulap, dar cu aer conditionat. Imi scot hainele din rucsac, le pun toate sub pat pe o plasa si ies la discutii cu calatorii. M-am imprietenit rapid cu doua fete ce locuiesc acolo de sase luni si ajuta la intretinerea hostelului, Taz din Irlanda si Lindsay din America. Amandoua imi povestesc ca sunt de 3 ani prin Asia si au avut diverse job-uri (au predat engleza in scoli din Thailanda, din Malaezia etc). Acum sunt in acest Hostel si luna de luna zic ca pleaca, dar nu pot pleca. Se simt ca acasa aici. E prea bine, viata e ieftina, stilul de viata linistit, oamenii interesanti de la hostel, nu merita sa plecam. Dupa un timp vine Angelo, un turist italian care imi pune intrebari standard (de unde vin, cat stau, care sunt planurile mele) dupa care ne povesteste cum si-a petrecut ziua. Apare si David, un tanar din Anglia ce face inconjorul lumii, apoi Angela o tipa din Germania ce a lucrat 1 an in Australia ca sa-si poata permite 1 an de vacanta si acum calatoreste de 4 luni. Tocmai a ajuns, din Maldive. 
Spre seara a aparut un cuplu mai in varsta de germani si inca un cuplu American-Malay, prieteni cu proprietarii. Toti stam pe terasa si bem bere cumparata din supermarket cu 2 ron (fata de 8 ron cat e in Kuala Lampur). 
Serile mele in Lankawi toate au aratat la fel. In compania noilor mei prieteni, stand in hamac sau pe canapea, jucand zeci de jocuri de limba straina (intre timp am invatat cuvinte in toate limbile vorbite la masa) jocuri de carti si jocuri de societate. Asa s-a nimerit ca toti am stat aproximativ acelasi numar de zile, asa ca am fost ca o mica familie. Mergeam impreuna pe plaja, seara mergeam impreuna la cina si noaptea o petreceam pe terasa sau in clubul de vis-a-vis. 

Zilele le-am petrecut pe plaja cu nisip alb din Pantai Tengah
Intr-adevar plaja populara a insulei Langkawi se afla la 2 km de hostel, insa eu nu m-am dus niciodata acolo, fiindca de indata ce am ajuns pe plaja de langa noi, din Pantai Tengah, m-am indragostit! O plaja lunga, cu nisip moale alb, cu roci artistice la capatul plajei si putini oameni.  Stiti cum se simte nisipul acesta? Zici ca stau cu picioarele in faina :)))
Zilnic simteam ca am plaja doar pentru mine. Intr-adevar nu e muzica pe plaja, nu sunt sezlonguri, nu sunt baruri si restaurante, nu sunt domnisoare sexy in bikini si nici salvamari sexy si asta e foarte bine. Fiindca asa puteam citi ore intregi pe plaja, puteam sa stau ore intregi in apa (iar marea era ca un vis, calda si cu nisip pana in larg) asa ca au fost zile in care am stat si 7 ore in apa. Fara exagerare! Am fost atat de fericita, incat nu va mint cand va spun, ca intr-o zi m-am trezit saltand in valuri si gandindu-ma ca sunt cea mai norocoasa fiinta de pe Planeta Pamant! Imi pare rau daca voi nu simtit acelasi lucru, dar va spun secretul. Mergeti in Langkawi, stati o saptamana si o sa intelegeti! Angela, tipa de la Hostel spune ca plajele din Thailanda sunt cele mai bune ce le-a vazut pana acum si cele din Maldive cele mai proaste (fiindca sunt prost conectate si oamenii extrem de traditionalisti, turistii fiind rugati sa inoate intr-un perimetru restrans,dupa niste ziduri, daca sunt in costum de baie). In Malaezia, chiar daca sunt musulmani si am vazut femei intrand in apa imbracate si cu salul pe cap, nimeni nu are treaba cu turistii. Nici cu cei ce consuma alcool pe plaja. Nici cu dommnisoarele de alaturi, fara sutien.

Plaja-Pantai-Tengah-Langkawi

Plaja-Pantai-Tengah-Langkawi

Plaja-Pantai-Tengah-Langkawi

Plaja-Pantai-Tengah-Langkawi

Plaja-Pantai-Tengah-Langkawi

Plaja-Pantai-Tengah-Langkawi

Am vizitat 3 insule din 99

Turism pe insula mare, in Langkawi, nu am putut sa fac. Desi va spun sincer ca Langkawi chiar are multe de oferit turistilor: ferme de crocodili, plimbari cu barca prin Mangrove, pesteri si cascade, cateva jungle si trasee suspendate deasupra, GeoPark-uri si sate orientale, ferme de corali, parcuri si zeci de plaje etccc. Din pacate aici e mai greu pe cont propriu si singura. Autobuze nu sunt (chestie despre care citisem inainte sa vin), taxiurile chiar daca au preturi fixe de la guvern, pretul e tot prea mare neavand cu cine sa impart costul (in jur de 50-100 RM/Ron cursa) , masina nu pot inchiria fara carnet, asa ca e simplu. Sunt dependenta de perimetrul Hostelului, chestie ce nu m-a deranjat atat de tare, avand plaja aproape. Partea buna e ca fetele mi-au cumparat din Patai Cenang o excursie de o zi prin agentie, cu trei opriri pe 3 insule diferite ce m-a costat doar 35RM/Ron si vor veni ei dupa mine. A fost cea mai buna alegere, asa ca le multumesc.

La ora 12 parcheaza un microbuz in fata Hostelului si claxoneaza de cateva ori. Imi salut prietenii de pe terasa si ii aud strigandu-mi `Have fun Girl` in timp ce ma indrept spre masina. Inauntru ma asteapta domnul de la agentie pregatit sa-mi verifice voucherul de calatorie, o familie de arabi veniti de prin Qatar sau Dubai, cu turbane si haine lungi albe si 2 cupluri de tineri asiatici. Toata lumea ma priveste in liniste. Nu sunt prea fericita fiindca observ rapid ca imi va fi incomod sa ii rog sa imi faca poze, dar reusesc sa nu ma gandesc la asta in timp ce strabatem insula spre micul port.

Calatoria am facut-o cu o barca mica, traditionala, cu motor

Langkawi-insule

Fericirea mea se intaleaza instant cand trecem pe langa zeci de insule salbatice, cu plaje perfecte, cu nisip alb.

Langkawi-insula-salbatica

excursie-cu-barca-Langkawi

Langkawi-Insule-Malaezia

Unele zici ca sunt desprinse din cartile cu Robinson Crusoe

Langkawi-plaja-nisip-alb-malaezia

Altele sunt populate de turisti, in casute de lemn,
construite in mijlocul junglei

in-jungla-in-Malaezia

*Prima oprire o facem la Lake of the pregnant Maiden* 
Acesta este un lac format intre doua insule pline de vegetatie ce se unesc perfect si au in interiorul lor acest lac de o frumusete rara si un trecut misterios. Ghidul ne povesteste legenda care a facut acest lac sa fie cunoscut in toata lumea pentru apa miraculoasa ce se spune ca vindeca femeile ce nu pot avea copii. Legenda spune ca era o data o printesa ce s-a casatorit cu un print mult mai in varsta si a ramas insarcinata cu primul lor copil. Imediat dupa nastere copilul a murit asa ca printesa a fost atat de deprimata si trista incat a dus copilul si l-a inmormantat in lac punand o vraja la plecare, ca orice femeie ce isi doreste un copil si nu poate avea, sa se vindece o data ce intra in aceast lac.

Cum coboram din barca maimutele vin spre noi

Maimute-Malaezia


Platim 10RM/Ron ca sa putem intra in acest GeoPark.

Langkawi-park-Malaezia

Urcam in jur de 200 de scari prin jungla, apoi coboram tot atatea ca sa ajungem la lac.

scari-Malaezia

Lacul e cu adevarat special, in sensul ca are o culoare superba, de un verde precum culoarea brazilor, o diferenta enorma fata de apa de mare, pe care am lasat-o in urma.

lac-Malaezia

Malaezia

Pregnant-Lake-Malaezia

M-am bucurat de moment, m-am bucurat sa vad un lac intre doua insule, e o senzatie speciala, dar in acelasi timp gandul ca trebuie sa urc din nou cele 200 de scari prin clima de jungla, ma ingrozeste.

terasa-in-jungla-Malaezia

Am ajuns franta la terasa, unde am baut 3 sticle de apa dintr-o suflare. Tot ce vezi e foarte frumos, dar clima asta de aici e ucigatoare, cu atat mai mult cand esti in tur si ai un timp limitat la dispozitie.


*A doua oprire pe Insula Vulturilor*
Langkawi este cunoscut ca fiind `the egale place`, iar vulturii sunt simbolul acestei insule pe care il veti gasi imprimat pe toate tricourile, canile, farfuriile etc. Pe scurt orice suvenir cumparat in Langkawi are pe el un vultur. Inclusiv numele de Langkawi inseama in folclorul local `vultur`. A doua oprire a fost pe o insula unde se stie ca vulturii iau masa. Cu alte cuvinte ghidul nostru arunca un pumn de pestisori in aer si vulturii planeaza artistic spre apa, prinzand prada intr-o secunda. Am avut parte de un show din barca, ca sa spun asa. 

plaja-vulturilor-Langkawi

*A treia oprire pe o Insula Salbatica*


Barca noastra se aproapie incet incet de o insula mica, pe care zburda cativa turisti coborati din alte doua barci. Este o insula salbatica, nelocuita, plina de palmieri si nisip fin alb. Aici suntem lasati doua ore liberi, ca sa putem face baie in mare si sa ne relaxam la umbra cocotierilor. E usor sa faci baie fiindca barca nu poate trage pe nisip, asa ca coboram direct in apa, cu pantalonii suflucati pana la genunchi, iar vecinii arabi ridicandu-si rochiile albe in cap, bombanind artistic ca se uda. Rad in sinea mea, fiindca de cand cand i-am cunoscut se comporta ca niste printese. Pardon ... printi!
Lumina nu e buna pentru fotografii si sandalele mele ude ma incomodeaza ca sa iau insula la explorat, asa ca ma dezbrac in costumul de baie si intru in apa, de unde ies doar in momentul in care suntem fluierati si directionati spre barca. 



plaja-exotica-Malaezia

plaja-cu-nisip-alb-Malaezia

Langkawi-plaja-nisip-alb-malaezia

sporturi-acvatice-Langkawi

excursie-barca-Langkawi

La final de vacanta tot ce pot sa va spun e ca Langkawi a fost cel mai bun mod de a descoperi exotismul din Malaezia. E drept, poate daca n-as fi stat in acest hostel, daca n-aveam plaja la 5 minute de casa, daca n-as fi avut clubul la 2 minute de casa, daca nu mi se recomanda acel All You Can Eat (La Tomata unde mancam zilnic orez cu fructe de mare pana picam sub masa), daca nu as fi cunoscut toti acesti oameni minunati cu care am facut zilnic activitati si care se ingrijau permanent de mine, as fi spus despre Langkawi ca e frumos si atat! Insa Langkawi pentru mine a reprezentat mult mai mult, a fost mai presus de locatie si de peisaj, a fost despre zile de relaxare si distractie, socializare si prieteni noi, mancare buna, adica exact tot ce ai nevoie pentru a spune ca ai avut o vacanta perfecta! Cand o sa-mi amintesc de zilele in Langkawi, ma vad pe mine permanent fericita, cu un zambet real pe fata, cu inima impacata si cu mintea deschisa, gandindu-ma mereu ca acolo in Asia, sunt paradisuri pe care cu putin efort financiar le putem vedea, le putem simti, le putem trai. Recunosc, am fost norocoasa fiindca Langkawi mi s-a dezvaluit intr-un mod personal, ajutata fiind de localnici. Poate daca as fi mers la alt Hostel ar fi fost cu totul altceva, poate as fi plecat dezamagita ca fara autobuze e greu sa faci turism si poate daca as fi ajuns in Thailanda as fi zis si eu ca Angela, ca sunt locuri mult mai frumoase pe lumea asta.

Insa pentru mine Langkawi a fost prima experienta pe o insula exotica si
 Mi-a placut, MULT, MULT DE TOT!


😍 Apreciez comentariile voastre 😍



Citeste toate articolele despre Malaezia (click pe titlu pt a citi)



Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)!
Toata noaptea nu am putut sa dorm. Prima parte a noptii am petrecut-o cu prietenii si familia la telefon. Fiind 5h 30 min diferenta de fus orar intre Malaezia si Romania e foarte usor sa ma culc la 2-3 in fiecare noapte. Nu e la fel de usor sa ma si trezesc dimineata, dar azi cred ca din cauza stresului fiindca stiam ca am mult de umblat pe jos cu bagajele in spate de la Hostel pana la Ferybot am reusit sa ma trezesc dupa 2 ore si cu toate ca am incercat toate variantele de adormire inclusiv numaratul oilor nu am mai reusit.

Vacanta in Malaezia am facut-o pe cont propriu.
Biletul de avion l-am luat cu 450 euro dus-intors Cluj-India/Malaezia-Cluj de >>> AICI .
Toate noptile in Malaezia  le-am rezervat din mers, pe drum, folosind >>> Acest site unde am prins mereu oferte last minute cu 50% reducere. Eu am calatorit singura, insa daca mergeti in cuplu sau cu un grup de prieteni e mult mai avantajos sa inchiriati un apartament prin AirBNB, site pe care primiti un cupon de 20Euro din partea mea, la prima rezervare, daca va faceti un cont nou gratuit >>> VOUCHER AICI  
Asadar de la ora 5 am sunt treaza in asteptarea plecarii. Cu ocazia asta pentru prima data de cand sunt la hostelul asta iau micul dejun, clasic in hostel-urile din Malaezia, toast cu margarina si gem. Cred ca nici unde nu am mai mancat un mic dejun atat de basic ca in Malaezia si avand in vedere ca hostelul din Kuala Lampur servea aceasi chestie cred ca e un obicei asa ca daca la rezervare vedeti `Mic Dejun Inclus` sa nu va entuziasmati prea tare. 
Ma imbrac, retusez bagajul in graba si ies pe usa hostelului fiind fericita sa vad ca nu ploua. Dupa ce toata noaptea ploase cu bulbuci (ca doar e perioada musonului in Malaezia) ma simt super norocoasa. Am de umblat doar vreo 3 km, dar bagajele imi sunt grele asa ca ajung in mai bine de 30 de minute. Biletul cumparat cu o zi inainte la o agentie din centrul orasului e acceptat la controlul de securitate, mi se pune o stampila si pot intra in sala de asteptare. Nu stiu daca v-am spus dar in Malaezia orice statie de ferybot sau autobuz mare functioneaza ca un aeroport international. Acelasi sistem drastic de control si acelasi sistem foarte bine organizat de functionare. Intelegi totul din mers si peste tot e scris in limba engleza. Ceea ce usureaza calatoria turistilor independenti, ca si mine. 

Surf pe valuri in capsula durerii
Ferybotul arata ca o capsula cu vreo 10 randuri de scaune. In total poate incap 100-120 de persoane dar azi nu cred ca suntem mai mult de 50 de calatori. Doar e extra-sezon. Bagajele ne sunt depozitate separat intr-o camaruta si calatoria incepe lin pe mare, dupa care prinde viteza. Se numeste fast ferry si aveam sa inteleg de ce dupa vreo 15 minute cand simt cum zburam cu viteza pe mare. Cu cat intram mai tare in larg cu atat marea e mai agitata, valurile mai mari si capsula noastra joasa face surf pe valuri. In urmatoarele 5 minute totul se precipita, echipajul de bord incepe sa imparta pungi de plastic gri si sa dea cu parfum de menta prin cabina. Ca la start lumea incepe sa vomite. Dansam pe valuri intr-un mod haotic. Uneori imi simt stomacul in gat, apoi ai senzatia ca pici de la etajul 5 si plonjezi in mare, apoi ne leganam incet in dreapta si in stanga. Cand valurile sunt mari oamenii striga in cor `oooooo`   .... `aaaaaa`. E o atmosfera de-ti vine sa mori. Senzatia de rau e in aer. Oamenii sufera si vezi cum isi dau ultima suflare cu pungile la gura. Eu sunt fericita ca nu am rau de mare, ba chiar mai mult, imi place si-mi vine sa rad. Probabil faptul ca stiu sa inot e cel putin un confort psihologic. Fiindca la ce inclinatii face ferybotul de multe ori ai impresia ca o sa ne invartim cu valuri cu tot. Acum inteleg de ce nu se serveste mancare si bautura in ferybot. Nici nu ar avea cum avand in vedere ca nu poti sa stai in picioare fara sa zbori in dreapta si in stanga. Echipajul ne repeta in mod insistent sa nu consumam bauturi si sa evitam sa mancam. De asemenea din niste monitoare instalate pe marginile capsulii suntem rugati din 15 in 15 minute sa stam la locurile noastre. 

Dupa prima ora de distractie pe valuri adorm de la atata leganat. Inconstient, in somn, deschid sticla de apa si cred ca am baut jumatate de litru. Asta a fost o greseala fatala. Fiindca foarte repede dupa aceea incep  sa simt ca se invarte capsula cu mine, mi se strange stomacul si respir din ce in ce mai greu. Raul de mare ma ajunge din urma. Incerc sa-mi controlez respiratia, sa numar in gand, sa ma gandesc la peisajul exotic ce o sa-l vad la destinatie, dar orice fac nu pot evita inevitabilul. Folosesc punga oferita si mai am nevoie de una. Nici macar parfumul de menta cu care ma dau sub nas nu reuseste sa-mi stopeze senzatia de greata. In continuare facem surf pe valuri in cel de mai dureros mod posibil. Cand suntem pe val, cand plonjam pe mare in viteza. Sincer nu stiu cum suporta altii ce vomita de la inceputul calatoriei dar mie imi vine sa mor. Imi vine sa ma intind pe jos, vreau sa dorm, vreau sa pot sa adorm, vreau un pat sau cel putin o podea ce nu se misca. Toate astea sunt doar un vis fiindca mai am 1h si 30 de minute de dus asa. La o aruncare cu privirea in jur, statistic vorbind 80% din calatori folosesc pungile gri si restul de 20% privesc spectacolul si ne compatimesc. Unii sunt deja storsi de puteri si-si sprijina capul de spatarul scaunului din fata, altii roaga insistent echipajul sa le dea ceva pastile miraculoase, o doamna cere aerul conditionat mai tare ca i se face rau de la miros in schimb ce altii se plang de frisoane de la acelasi aer conditionat. 

Pana la urma am supravietuit cu totii. Cand am ajuns nu eram sigura daca sa ma bucur sau sa ma ingrijorez ca nu stiu cu ce puteri o sa ajung la Hostel, care e la 30 km distanta. Am coborat din capsula durerii clatinandu-ma, mi-am asteptat bagajul pe o punte plutitoare ce alimenta in continuare senzatia de rau, dupa care am inceput sa umblu ca teleghidata spre iesire. Vroiam sa fac poze dar nu aveam putere nici sa scot aparatul foto. M-am dus direct la ghiseul de taxiuri stiind ca pe insula Langkawi nu sunt autobuze si nici un mijloc de transport public. Am avut norocul sa mai intalnesc doua fete ce mergeau in statiunea vecina asa ca am impartit taxiul, eu urmand sa mai umblu 2 km pe jos. 

😍 Apreciez comentariile voastre 😍



Citeste toate articolele despre Malaezia (click pe titlu pt a citi)



Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)!

Faceți căutări pe acest blog

Jurnale de calatorie