Drop Down MenusCSS Drop Down MenuPure CSS Dropdown Menu
V-am spus ca succesul vacantei mele in Brasov se datoreaza in primul rand oamenilor pe care i-am intalnit aici. Veniti din toate colturile lumii, cazati in Hostel Mara unde am stat si eu sau cunoscandu-i prin alti prieteni si circumstante toti au adus valoare vacantei mele. Fiindca nu-i asa? Uneori km facuti se numara in numarul oamenilor pe care-i cunosti pe drum si care-ti raman prieteni. Un astfel de prieten e Brent din Hawaii, un travel blogger ce calatoreste in jurul lumii de multi ani, palmaresul lui de calator insumand un nr impresionant de tari vizitate printre care unele surprinzatoare (Oman, Irak, Iordania, Israel, Africa de Sud etcccc). Calatoreste prin Romania pentru prima data si marea lui dorinta a fost sa vada muntii de pe langa Brasov. Ca sa-l ajut sa-si implineasca dorinta i-am propus sa mergem in Poiana Brasov. Am facut o echipa de 3 impreuna cu Tamara si astfel impreuna am reusit sa fentam caldura din Brasov cu o hoinareala prin munti.
Vacanta in Brasov am facut-o pe cont propriu, am rezervat un pat intr-o camera cu 9 paturi in Hostel Mara, fiind hostelul cu nota cea mai mare (8.6 din 10) pretul cel mai mic (doar 8 euro pe noapte) si locatia cea mai centrala (exact in Piata Sfatului) din lista de hostel-uri afisata pe Booking. Daca vreti sa rezervati si voi un pat in Hostel Mara puteti sa o faceti >>> AICI  Cititi si review-ul personal facut hostelului si povestile calatorilor pe care i-am intalnit aici >>> REVIEW HOSTEL MARA

poiana-brasov-impresii-blog-calatorii

Cum am ajuns in Poiana Brasov
Am luat autobuzul nr 20 din statia Livada Postei(Brasov). Biletul costa 10 ron dus-intors. Drumul dureaza circa 20 min, sunt 10 km. 

Orar transport Brasov-Poiana Brasov
 (sursa:www.DescoperaPoianaBrasov.ro)

Prin statiunea Poiana Brasov spre telecabina
Fiindca nu am avut in plan sa vizitez Poiana Brasov dinainte habar n-aveam cum sta treaba pe acolo. Cum am ajuns am intrat la biroul de informatii turistice ce se afla fix in statia de autobuz si doamna ne-a spus sa ne grabim cat putem ca sa prindem ultima urcare cu telecabina pe munte. Ultima fiind la ora 15:45 si din statia de autobuz este ceva de mers pana la telecabina. In rest ne-a sugerat restaurante, terase, plimbare cu ATV-ul, tir cu arcul ... stiti voi activitati anti-plictiseala pentru cei ce aleg un sejur in Poiana Brasov. Habar n-aveam cum va fi pe acolo, daca sandalele mele vor fi ok ca sa coboram pe jos de pe munte tot ce stiam e ca trebuia sa ne grabimmmm tareeee tareeee sa prindem telecabina. Asa ca am mers in graba, trecand pe langa hotel-uri si cabane de lux, multe amintitndu-mi de zona Bavariei din Germania si a Tirolului din Austria. Am vazut pensiuni pictate la fel ca acolo si cabane din lemn cu balcoane pline de muscate frumos colorate. Zici ca eram in alta tara dar n-am avut timp sa ma bucur prea mult, doar sa imortalizez totul in cateva fotografii fiindca eram grabiti spre telecabina.

Hoteluri-Poiana-Brasov

Prin Poiana Brasov, pe Masivul Postavaru
De jos nu parea cine stie ce munte, poate o idee mai inalt decat Tampa din Brasov ce-l facusem cu cateva zile in urma asa ca nu m-am impacientat. Am luat un bilet de urcare cu 20 ron, urmand sa coboram pe jos. Telecabina s-a pus in miscare si intr-o clipa am ajuns in varf, dar stai asa, ca varful nu e acela ce-l vezi de jos ... acela e doar un hop dupa care in spate, telecabina aluneca in viteza, in sus spre zari mai indepartate si munti mai inalti. Deja distanta nu mi se mai parea amuzanta si drumul nu arata deloc la fel de prietenos ca cel din Tampa pe care l-am facut prin padure. In sfarsit am ajuns pe Masivul Postavaru la 1800 de metri, cam de doua ori mai inalt ca Tampa, ca sa aveti asa o idee. Peisajele din varf nu-s cine stie ce, dar si-au luat revansa apoi de pe traseul de coborare. Am gasit o poiana plina cu flori de camp in care ne-am asezat sa ne tragem sufletul avand Brasovul la picioare. 


Preturi telecabina Poiana Brasov

preturi-telecabina-poiana-brasov

telecabina-poiana-brasov

masivul-postavaru-poiana-brasov


poiana-brasov-postavaru

Am povestit multe in special despre calatorii. Brent are un dar de a povesti absolut molipsitor. Dupa ce-i asculti povestile n-ai cum sa nu iubesti rechinii, prietenii lui cei mai buni din Hawaii (mi-a explicat ca de fapt nu-s asa periculosi precum ne spun la televizor si prin filme, ca a innotat alaturi de ei in nenumarate tari, ca-i cauta si ii iubeste, mi-a aratat fotografii si mi-a spus toate masurile de precautie pe care trebuie sa le iau ca sa nu devin cina unui rechin ci bun prieten). Alte discutii interesante am purtat despre perioada lui prin Africa de Sud, Oman, Irak, Mexic si multe alte tari mai putin comerciale. Dupa ce-i auzi povestile iti vine sa iei lumea la pasi marunti si sa uiti de Paris, Amsterdam, Roma si toate destinatiile turistice. In comparatie cu el mi-e clar ca eu n-am vazut si n-am trait nimic. E drept ca iubeste adrenalina, s-a aruncat din avion de doua ori (skydiving) a practicat cam toate sporturile acvatice posibile, a fost prins intr-un atentat cu bomba in Turcia, a fost aproape violat de o tipa in Africa de Sud, a fumat un soi de aspirina prin Mexic si in general a incercat toate nebuniile prin locurile unde a fost asa ca cele 4 ore ce le-am facut coborand inapoi in Poiana Brasov,cu multe popasuri, au fost presarate cu povesti din cele mai interesante spre incantarea mea si a Tamarei ce eram absorbite de cate experiente a trait baiatul asta la doar 30 de ani. Multe le puteti citi si pe blogul lui

statiunea-poiana-brasov

cabana-postavaru-poiana-brasov

Traseul nu pot spune ca a fost unul neaparat usor fiind incaltata cu sandale. Pana jos aveam dureri serioase de gambe de la cat mi-am incordat muschii sa nu cad in cap. Dar daca as fi avut bocanci cu siguranta  ar fi fost mult mai usor. Drumul nu e nici unul tocmai  pitoresc, e un drum lat ca de masina cu multi bolovani ascutiti, uneori prin zone de pajisti, pe langa un lac de acumulare artificial si mai putin prin padure. Sunt sigura ca sunt foarte multe trasee montane in zona care te poarta prin locuri mai frumoase probabil dar ne-a fost frica sa ne aventuram si-am ales drumul circulat. Am ajuns inapoi in statiune, la civilizatie, aproape pe inserate, asa ca asta a fost iesirea noastra la Poiana Brasov. O plimbare mai lunga prin natura, presarata cu multe povesti interesante .... uitandu-ma inapoi nu pot declara decat ca a fost o zi perfecta!

Cititi toate articolele aici -->> Romania

Thanks for visiting,
 Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)

Saptamana 142
To Live (1994)

to-live-film-china

Nici nu mai stiu de cand nu am scris despre un film vazut, dar asta nu inseamna ca nu m-am delectat cu niste capodopere cinematografice in ultima vreme. Rescunosc ca anul acesta am vazut per total mult mai putine filme dar asta  s-a intamplat in mare parte datorita stilul de viata mult mai activ ce l-am avut. Revin totusi cu un film bun ce l-am vazut acum mai multe luni. Memoria mi-e cam sifonata dar tin minte impactul ce l-a avut asupra mea: `WOW de cand n-am mai vazut un film matur, complex si cu mesaj`. M-am gandit atunci ca trebuie sa scriu despre el pe blog. 

To Live este povestea de viata a unei familii din China. Actiunea incepe in 1940 pe vremea cand Fegui si Jiazhen traiau bine, intr-o casa foarte frumoasa, in stil traditional chinezesc. Dar cum lucrurile bune se termina repede, Fegui reuseste sa piarda toata averea familiei si a parintilor la pacanele. Atunci isi pierde tatal, el ajunge pe strazi si nevasta cu fiica lor cea mica e nevoita sa-l paraseasca din considerente financiare si sa se intoarca la casa ei parinteasca. El incepe sa vanda ace si ata pe strazi, pana intr-o zi cand noul proprietar al casei il vede si i se face mila de el, asa ca ii da un job in cadrul unui bar, sa faca show cu marionete pentru colectiv. Dupa ceva timp ajunge sa ii distreze pe cei din armata si o data prins in anturaj ajunge pe front alaturi de ei, sa lupte in cadrul Razboiul Civil Chinez. La intoarcerea de pe front se reuneste cu sotia lui, mai fac un copil si viata lor continua impreuna pe fondul diferitelor perioade politice ce au loc in China. Povestea se desfasoara pe perioada a 30 de ani, pana in 1970 si ne este povestita viata lor din tinerete si pana la moarte, scotand in evidenta dificultatea acelor vremuri si modul in care trebuiau sa se adapteze o data cu fiecare regim politic.

To Live este un film cu un titlu simplu dar ascunde un intreg univers. Pe parcursul filmului ne sunt prezentate numeroase traditii chinezesti, iar sinceritatea cu care vorbeste despre perioadele politice si dificultatile la care erau supusi oamenii a facut ca regizorii sa fie banati pentru productii ulterioare si le-a fost interzis sa promoveze si chiar sa vorbeasca despre acest film. Dar cum filmele bune nu pot fi ascunse mult timp `To Live` a facut inconjorul lumii, a primit nota 8.3 pe IMDB si a castigat 5 premii internationale in cadrul Festivalurilor de Film. Dupa parerea mea este un film puternic, realizat intr-un mod foarte matur, pe un cadru vizual foarte frumos si energic. Te prinde din prima clipa si te absoarbe pana la final. Este istoria Chinei scrisa, sarbatorita si plansa, cu un mesaj pozitiv la final: `toata lumea vrea o viata linistita si sa traiasca in pace`.


to-live-film-calatorii-bun



L-ati vazut? V-a placut? 

Click aici pentru a vedea mai multe -> FILME CU CALATORII


Se încarcă...

Jurnale de calatorie