Multi ma intreaba cum am ajuns sa calatoresc atata si mai ales singura fiind atat de tanara! Cum si de unde am atata curaj! Si mai ales cum am ajuns in toate aceste locuri! Ei bine, am avut norocul de a numi "Acasa" 3 tari diferite ( pana acum) si asta m-a ajutat enorm! Am dobandit in ele noi calitati, noi abilitati si-am invatat sa ma adaptez la fiecare! Si uite asa m-am format eu cea care sunt azi! Asta pe scurt :), povestea detailata mai departe
Initial mi-am slefuit curajul, spunand Da oricarei provocari
(cat de cat palpabila)
"Vrei sa mergi cu mine in Maroc"? DA
"Vrei sa te casatoresti cu mine?" DA
Apoi l-am facut pe Kari si povestea continua! Am ajuns sa stau 1 an in Maroc cumuland 5 vacante! Destul de socant stiu, chiar si pt mine! In Maroc am facut o terapie de adaptare si acceptare fiindca Marocul chiar daca e la o aruncatura de bat de Spania e o tara extrem de diferita de Romania si Europa in general! E o tara araba care inseamna religie diferita/ traditii diferite/ populatie mare / haos/ un alt mod in care functioneaza economia/ piata/ politica! totul! A trebuit sa invat cum merg lucrurile! asta nu are nici o legatura cu a face turism! Cand esti turist nu te intereseaza sa mergi in piata, sa-ti cumperi bluze noi, nu te intereseaza ca vecina iti analizeaza fiecare iesire din casa (cum te-ai imbracat/incaltat/machiat) nici macar nu observi grupul de barfitoare de la scara blocului, nu te intereseaza ca ai luat teapa din nou pe taxi/ in bazar/ la cafenea fiindca in general nici nu vei sti ca ai luat teapa! Insa toate acestea se schimba cand locuiesti acolo! Dar trebuie sa spun ca am avut noroc! Sa faci un "training" de adaptare in Maroc iti ajunge pt o viata! Acolo inveti ce inseamna rabdarea, ce inseamna sa fi turist (in traducere luat de fraier), ce inseamna sa nu cunosti limba (se vb araba) si sa trebuiasca totusi sa te descurci fiindca interactionezi mereu cu oamenii la magazin, la piata, in bazar, pe taxi, pe autobuz, pe strada! Insa tot in Maroc am invatat sa vad frumusetea in detalii/ in lucruri marunte, in cladiri si arhitectura, in oameni, in traditii si obiceiuri, a fost o carte deschisa pt o noua cultura/civilizatie, un alt set de obiective turistice, o lectie de gastronomie! Da, sa locuiesc in Maroc inainte de tot si de toate a fost un castig imens pt mine!
Apoi am incercat sa-mi implinesc visele
Dupa Maroc Fiecare vacanta facuta a fost un vis! Bineneteles ca si in calea mea la fel cum se intampla in calea voastra si a visurilor voastre se interpun multe lucruri: parintii/societatea/banii/job-ul/copilul si lista continua! Asa ca am invatat sa NU IMI PESE CE ZICE LUMEA si sa FAC CEVA PENTRU MINE NU PENTRU EI! Asta nu a fost nici pe departe usor! Cand iti auzi prietenii mereu cu afirmatii rautacioase, ironice, cand parintii tai asteapta sa platesti o rata la bloc mai repede decat sa pleci din nou in vacanta, cand pentru fiecare vacanta trebuie sa faci o lista de sacrificii mai ca iti vine sa te intrebi de 2 ori daca chiar merita!
Atunci iti dai seama cu adevarat ce e mai important pentru tine!
Mesajele inspirationale nu sunt doar "poezii frumoase"
E timpul sa faci ceva!
Dupa o vreme m-am plictisit
Si-am considerat ca un nou stil de viata e un vis ce merita implinit!
Atunci ACASA s-a numit LONDRA
Desi in Londra trebuia sa ma simt in rai si sa mi se para totul foarte simplu si usor avand in vedere sistemul lor de viata foarte civilizat lucrurile nu au stat chiar asa! Fiindca am fost singura intr-o tara noua! Mai mersesem in calatorii 7 zile - 10 zile singura, nu era o noutate! Dar din nou cand stai 3 luni singura si cand prioritatile tale nu mai sunt acelea de a calatori zi si noapte toate se schimba! Repet, e diferenta intre a fi turist si a fi localnic! Da poti sa faci local travel mult, mai ales intr-un oras ca Londra! E si recomandat! Iti iei placerea si fericirea din ceva dar in accelasi timp trebuie sa inveti un nou set de reguli dintre cele mai simple ( sa mergi cu autobuzul, sa-ti faci cont bancar, sa mergi la avocat, sa iti cunosti drepturile si obligatiile, legile etc) pana la cele mai complicate ce tin de (cautarea si gasirea unei chirii, un job, sa-ti faci prieteni noi, sa te integrezi)!
Pt mine Londra a fost o provocare si am avut noi teste de trecut: am invatat ce inseamna sa stai in casa cu o persoana necunoscuta, alta varsta, alta culoare, alte obiceiuri pt 3 luni! La hostel stau 3-4 nopti, sunt plecata tot timpul, nici nu conteaza!In schimb cand locuiesti cu cineva in casa si imparti bucataria/baia/salonul/gradina interactiunea dintre noi prinde sens! Chestii marunte te fac al naibii de fericita sau iti marcheaza ziua in cel mai urat mod! Am invatat ce inseamna acomodarea si viata de emigrant! Si apoi Londra a fost la fel ca si Maroc o adevarata aventura de acomodare la noua clima! Daca in Maroc ma luptam cu umiditatea excesiva (iesi din casa in secunda 3 esti toata uda/ hainele se usca in 3 zile etc) si caldura innabusitoare in Londra am invatat ce inseamna sa-ti clantane dintii de frig in mijlocul verii, sa dai drumul la gaz in Mai, sa te simti complet extraterestu cu geaca pe tine in parc alaturi de englezoaice in costum de baie! Oamenii astia-s caliti!
Si iata-ma la momentul actual
Acum numesc CLUJUL ACASA SI-MI PLACE
"Vb lui Mircea Badea - Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul"! De cand sunt la Cluj ma simt cel mai ACASA! Am familia aici, am prietenii aproape, cunosc orasul ca pe-o manusa! Chiar daca cu gandul sunt mereu plecata, visez la vacanta, la urmatoarea vacanta, la vacanta din toamna, din iarna etccc acum duc o viata cum ar numi-o altii normala! Binenteles ca omul cat traieste invata! Clujul desi e un orasel pasnic romanii tot romani sunt! Ma lovesc zilnic de tot felul de specimene! Romanii sufera de grandomanie, de importanta de sine, gasesc mereu motive de a te pacali (uneori si pe "gratis") si civilizatie ioc (ma refer la acei 7 ani de acasa) cu care eram atata de obisnuita la Londra! Cuvinte cum ar fi "sorry, please, thank you, darling" nu se afla in vacabularul multor romani si asta nu e doar fiindca sunt pe limba engleza! Ba de curand am cunoscut si niste oameni de seama din turism ce mi-au lasat un gust mult mai amar decat un sambure de caisa stricata!
Asa ca da, dupa ce inveti sa traiesti cu romanii (aia ce sunt izgoniti si huliti in toate tarile europene) nu ma refer la cititorii mei de pe blog si oamenii ce ma inconjoara! Dupa ce inveti care sunt pasii pentru a te acomoda la un nou oras/ la o noua tara, dupa ce traiesti 1 an intr-o tara in care nu cunosti limba(Maroc), dupa ce stai un trimestru singura intr-un oras cu milioane de oameni (Londra) dupa ce inveti sa-ti dramuiesti banii, sa-ti cunosti interesele, sa nu-ti mai pese ce zice lumea crede-ma ca vei putea si tu sa calatoresti cel putin la fel de mult ca mine! Si te-ai putea muta si maine in Capatul Lumii! N-ar mai fi nici o diferenta! Oricum ai invatat deja sa spui DA la orice provocare!
Si iata-ma la momentul actual
Acum numesc CLUJUL ACASA SI-MI PLACE
"Vb lui Mircea Badea - Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul"! De cand sunt la Cluj ma simt cel mai ACASA! Am familia aici, am prietenii aproape, cunosc orasul ca pe-o manusa! Chiar daca cu gandul sunt mereu plecata, visez la vacanta, la urmatoarea vacanta, la vacanta din toamna, din iarna etccc acum duc o viata cum ar numi-o altii normala! Binenteles ca omul cat traieste invata! Clujul desi e un orasel pasnic romanii tot romani sunt! Ma lovesc zilnic de tot felul de specimene! Romanii sufera de grandomanie, de importanta de sine, gasesc mereu motive de a te pacali (uneori si pe "gratis") si civilizatie ioc (ma refer la acei 7 ani de acasa) cu care eram atata de obisnuita la Londra! Cuvinte cum ar fi "sorry, please, thank you, darling" nu se afla in vacabularul multor romani si asta nu e doar fiindca sunt pe limba engleza! Ba de curand am cunoscut si niste oameni de seama din turism ce mi-au lasat un gust mult mai amar decat un sambure de caisa stricata!
Asa ca da, dupa ce inveti sa traiesti cu romanii (aia ce sunt izgoniti si huliti in toate tarile europene) nu ma refer la cititorii mei de pe blog si oamenii ce ma inconjoara! Dupa ce inveti care sunt pasii pentru a te acomoda la un nou oras/ la o noua tara, dupa ce traiesti 1 an intr-o tara in care nu cunosti limba(Maroc), dupa ce stai un trimestru singura intr-un oras cu milioane de oameni (Londra) dupa ce inveti sa-ti dramuiesti banii, sa-ti cunosti interesele, sa nu-ti mai pese ce zice lumea crede-ma ca vei putea si tu sa calatoresti cel putin la fel de mult ca mine! Si te-ai putea muta si maine in Capatul Lumii! N-ar mai fi nici o diferenta! Oricum ai invatat deja sa spui DA la orice provocare!
Daca vreti sa stiti primii ponturi despre calatorii va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)
Foarte frumos ai povestit, Alice! Si sincera sa fiu te consider o mare norocoasa pentru ca ai avut curaj sa experimentezi, ca ai avut curaj sa te avanti in necunoscut si stiu ca multora le-ar fi frica si sa viseze la asa ceva!
RăspundețiȘtergereUn articol frumos
RăspundețiȘtergereMerita citit cap-coada
Din pacate asta e marea problema in Romania, lipsa educatiei, lipsa celor 7 ani de acasa. Si mie mi-ar place sa traiesc in Romania daca am fi un popor civilizat. Prin prisma jobului ma lovesc in fiecare zi de acest lucru (lucrez in invatamant), si e evident faptul ca daca adultii nu sunt educati si nu dau dovada de respect si bun simt, atunci nici copiii lor nu vor face acest lucru. Mie personal, mi-e groaza de ceea ce va fi in Romania peste 15-20 de ani, cand copiii de azi vor deveni adulti. Copiii ai caror parinti au uitat de bun simt si respect. Rau e acum, atunci cred ca va fi si mai rau.
RăspundețiȘtergereSper ca nu veti sari sa dati cu pietre!!!! E o parere personala.
O, ce mi-a placut articolul asta! Felicitari pentru persoana care esti! Sper sa am si eu curajul tau vreodata!
RăspundețiȘtergereAnaQ suntem foarte diferiti. Insa toti avem vise si e bine sa facem ceva pentru ele, nu doar sa ne gandim ce frumos ar fi ....
RăspundețiȘtergereDelia bun venit pe blogul meu! Multumesc
Monia aveti mare dreptate, vad si eu cand ies din liceu tinerii ce vocabular au si ce idei si povesti. La facultate se mai cizeleaza iar la nevoie se mai schimba omul! sa speram :)
Bianca multumesc! sigur ca il ai, trebuie doar sa il lasi sa se afirme!
tare curajoasa ai fost , dar sunt sigura ca ai fi depasit orice :)
RăspundețiȘtergerefrumos Clujul , nu am fost de vre-o 4 ani cred pe acolo !
Hehehe, era o vorba mai demult Nastase - 4 case :) Dar cele 3 ale tale sunt mai frumoase. Stiam despre cele 3 destinatii din articolele tale, dar acum m-ai convins ca au fost mai mult decat destinatii prelungite. Spor acasa!
RăspundețiȘtergereEu am nevoie doar de El si sunt gata sa merg oriunde. Intr-adevar prefer ca acolo unde merg sa fie o clima buna pentru mine, in rest daca suntem sanatosi le facem pe toate impreuna. De greu nu am fugit, mai tare de oameni.
RăspundețiȘtergereE prima data cand intru pe blogul tau, desi ti-am zarit numele la sectiunea comentarii pe vreo cateva bloguri si m-am intrebat mereu cine e Alice :) Si cum ajung pe blogul tau, dau de articolul asta care a picat tare bine. Plecata din Romania, casatorita cu un american, dupa cativa ani de America, am decis sa mai vedem si alte locuri si ne-am oprit la Costa Rica. Pentru o vreme, cel putin. E tare ciudat cand treci de la o cultura la alta. Ma gandesc ca Marocul poate fi Costa Rica pentru mine, iar Londra, SUA. Ai pe de o parte civilizatie, tehnologie ultra moderna, customer service de nota 11, posibilitatea de a gasi tot ce-ti doresti in magazine (da, e important sa ai optiuni), iar pe de alta poate o lume mai linistita, mai lipsita de stresul unui oras foarte agitat. Cred ca mi-ar fi greu sa ma readaptez la viata din Romania. Din cauza celor enumerate de tine mai sus. Si Clujul tot e mult mai civilizat decat alte partile ale tarii.
RăspundețiȘtergereE o experienta cu adevarat speciala sa poti calatori si sa poti locui si in alte tari, in ciuda tuturor minusurilor. Cunosti oameni diferiti, ai experiente noi, afli ca unii reusesc sa traiasca cu doar cateiva dolari pe zi si te intrebi cum o fac...
Mi-a placut cum ai scris. Nu stiu daca ai dezvoltat pe blog in trecut despre viata in Maroc si experienta Londra, insa mie mi-ar placea sa citesc mai mult.
Ai un avantaj mare in fata tuturor,pentru ca stii sa te conformezi repede si cateodata esti maleabil.
RăspundețiȘtergereSi eu sunt la fel ca tine, eu am numit ACASA 4 locuri : Romania, Italia, Elvetia si acum Londra si sincera sa fiu, tot simt ca nu mi-am gasit locul, sper la anul sa reusesc sa plec in Australia, am un feeling ca acolo e perfect pentru mine, iubesc marea si caldura si aici in Londra sufar foarte mult din cauza vremii. Eu am norocul ca ma adaptez foarte usor oriunde.Limbile straine nu sunt o problema pentru mine, imi place sa invat ceva nou, stiu ca e foarte greu cand esti intr-o tara noua, cand nu stii limba, cand vrei sa spui atatea dar nu poti spune nimic mai mult de 2-3 cuvinte, cand altii profita de pe urma ta. Te inteleg perfect.
RăspundețiȘtergereProblema mea este ca nu sunt o fire prea sociabila, daca nu imi place o persoana din prima clipa, sunt 95% sanse sa nu-mi placa niciodata asa ca e destul de greu sa imi fac prieteni. Am multe cunostinte dar prietenii adevarati ii pot numara pe degetele de la o mana si chiar raman si cateva libere. Ai dreptate cand spui ca romanii nu au cei 7 ani de acasa, nu toti bineinteles, dar majoritatea sunt niste badarani. Iti doresc mult succes pe viitor si sper ca intr-o zi sa iti gasesti adevaratul loc. La cat mai multe calatorii !
Foarte frumos ai povestit experientele tale din calatorii, Alice. Esti o tanara moderna, inteligenta, descurcareata, curajoasa, deschisa, sociabila. Toate aceste calitati te-au ajutat sa razbesti prin multe, sa ajungi pana in acest punct al vietii tale. Felicitari si la cat mai multe povesti de calatorie. :)
RăspundețiȘtergerete-am admirat mereu, pentru curajul de a-ti urma visele, de a explora orase necunoscute, de a pleca la drum in locuri unde nu cunosti pe nimeni. eu nu cred c-am sa reusesc sa fac asta vreodata. chiar daca n-am nevoie sa ma duca cineva de mana, ma descurc prost cu orientarea, imi trebuie timp sa ma acomodez, mi se par toate strazile la fel si cred ca m-ar apasa lipsa cuiva cu care sa schimb o impresie.
RăspundețiȘtergerecalatorii frumoase si acelasi entuziasm sa te insoteasca mereu!
Da, esti foarte curajoasa. Nu stiu daca as avea curajul sa plec si sa stau 3 luni singura intr-o tara straina si sa fac tot ce ai facut tu in Londra. Si nu stiu daca as putea sta un an intreg in Maroc sau in oricare alta tara...ar fi o provocare. Mie mi se face rapid dor de casa, de tara...Am fost o data o luna in Grecia si muream de dor, ultima saptamana a trecut foarte greu, nu mai suportam.
RăspundețiȘtergereArticolul acesta m-a pus pe ganduri sa scriu si eu mai mult decat inainte peripetiile avute in alte tari. Unele mi s-au parut absolut banale, obisnuita fiind sa locuiesc cu persoane straine, dar acum ma gandesc ca nu toata lumea isi poate imagina cum este intr-adevar sa locuiesti cu niste oameni imposibil.
RăspundețiȘtergereDestul de rar intalnesti femei cu atat curaj. Tin sa te felicit si sa-ti urez succes in toate aventurile urmatoare!
RăspundețiȘtergere