Saptamana 120
Daca vreti sa vedeti un film bun, educativ si profund atunci uitati-va la Desert Flower. Acesta nu e tocmai un film cu calatorii (in sensul pe care il cunoastem deja) dar e un film bun despre Africa si obiceiurile de acolo, de aceea m-am hotarat sa il scriu. Este povestea reala a unei tinere (Driss) ce ajunge sclava in Somalia, fotomodel in Londra si Ambasador ONU ce lupta pentru drepturile femeilor in New York. Viata lui Waris Dirie redata pas cu pas in cele trei tari.
In Somalia traia in desert, intr-un trib de nomazi alaturi de familia ei. Fugea pe campuri cu fratii, avea grija de capre si gatea cot la cot cu mama ei. Ducea o viata simpla, fara scoala, fara educatie, dar stia un lucru. Nu vroia nici un ruptul capului sa se casatoreasca cu cel pe care parintii l-au ales, un barbat mult mai in varsta. Intr-o noapte Driss, fuge de acasa si calatoreste zile si nopti prin desert pana ajunge la casa matusii sale, din oras, unde acestea o folosesc ca o sclava. Cand membrii familiei nu mai au cu ce o hrani, o pun pe un avion si trimit la Londra, sa fie servitoarea ambasadei din Somalia in Londra.
Toata adolescenta ei traieste inchisa in ambasada, servind ceai, facand menaj si traind printre vise, in camera ei obscura din subsol. Intr-o zi, cand vede la TV ca Somalia iese din razboi, isi i-a pasaportul si iese pe strazile din Londra cu speranta de a reusi cumva sa se intoarca acasa. Nu stie engleza, nu stie pe nimeni si e ingrozita. Intra intr-un magazin de bijuterii si o roaga pe vanzatoare sa ii dea cazare. Cand termina orele de servici o urmareste pana acasa si o tot roaga sa o cazeze la ea. In final ramane la ea, se imprietenesc, ba mai mult o ajuta pe Driss sa se angajeze ca femeie de servici la Mc Donald. In timp ce curata podelele, o observa un fotograf renumit care ii lasa numarul de telefon sa il contacteze. Multe zile uita de acel bilet, insa intr-o zi ii da un telefon si atunci viata ei se schimba. Ajunge fotomodel si o ia de la zero. Habar nu are sa umble pe tocuri, sa se poarte, sa defileze cu atitudine, dar prietena ei o ajuta. Intr-o zi, in timp ce se schimba, observa ca nu are organele genitale la fel cu a prietenei din Londra. Isi aminteste perfect ziua in care i-au facut circumcizie, avea 3 ani si a fost traumatizata. Credea ca tuturor femeilor din lume i se intampla asta fiindca asa o asigurase mama ei.
In final Driss ajunge la New York un fotomodel de succes, apare pe coperta la Vogue si toate revistele de moda. Acum traieste acolo, intr-o lume fashion, intr-un apartament de lux, dar poarta aceeasi tristete in suflet. Intr-o zi decide sa isi spuna povestea revistei Marie Claire. Dupa ce articolul a fost publicat, ea a ajuns prima femeie care a vorbit despre circumcizie la femei si care se lupta in fiecare zi pentru femeile din Africa si pentru ca acest obicei barbar sa dispara.
Mi-a placut la nebunie acest film fiindca e redat foarte real. Mi-a amintit ca deseori viata bate filmul. Desi povestea e trista, filmul nu e chiar la fel de trist. E frumos, captivant si sensibil de aceea va recomand sa-l vedeti. La fel ca pe filmul Wadjda, cred ca toate femeile ar trebui sa il vada.
L-ati vazut? V-a placut?
Click aici pentru a vedea mai multe ->>>FILME CU CALATORII
Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)
va multumesc ptr munca voastra educativa felicitari va meritati din plin respectul.
RăspundețiȘtergereMultumesc :)
Ștergere