Top 10 obiective turistice de vazut in Monastir, Tunisia

Când am ajuns în Monastir după multe ore de călătorie am fost fericiți. Foarte fericiți! Monastir e genul de orașel pe care fie îl iubești la prima vedere și stai, fie îl vezi în stilul călătorului grăbit în 4 ore și pleci. Nu e nevoie de mai mult, decât dacă vrei câteva zile de acomodare la stilul oriental sau îl alegi ca baza pentru "slow travel". Uneori in viteza vieții și a călătoriei luam totul de la sine si uitam sa ne punem cateva întrebari fundamentale "oare în ce peisaj mi-ar placea sa ma trezesc mâine ? Pe unde as vrea sa ma plimb ? Ce mi-ar plăcea sa vad de la fereastra? Unde ma simt cel mai bine?" In Monastir am găsit răspunsul la toate întrebările mele.

Vacanta in  Tunisia am facut-o pe cont propriu: 

In Tunisia am ajuns foarte usor cu un zbor dus-intors din Malta, ce a costat 65 euro dus-intors, pret promotional de extra-sezon luat de aici  >>> AICI . 

 In Tunisia am stat o saptamana, si  ne-am cazat in 2 apartamente prin AirBNB (3 nopti in Monastir/ 4 nopti in Tunis) ce au fost in medie 20 euro pe noapte/ apartament / 3 camere.Va recomand si voua cazarea la localnici, prin AirBNB, site pe care primiti un cupon de 20Euro din partea mea, la prima rezervare daca va faceti un cont nou, gratuit >>> VOUCHER AICI  

1.Norocul nu se vinde în piață 

---

Ziua buna se cunoaște de dimineață. Mai ales dacă ai o piață plina de alimente proaste la 2 pași de casa. Pot sa aud de pe balcon gălăgia produsa de vânzători. E un amestec de arabă cu dialect tunisian. Nu înțeleg mare lucru, decât "Salaam Aleikum". Din start îmi dau seama ca lunile petrecute în Maroc nu o sa ma ajute din punct de vedere lingvistic în Tunisia. Cel puțin nu în Monastir. 

Nu-mi fac prea multe griji, dacă ne-am descurcat sa ajungem pana aici, o vom scoate la capăt și în piață. Intram pe o poarta mare ca de garaj. Piața e într-o hala acoperita. La prima vedere arata ca piețele de la noi, în perioada copilăriei mele. Nu ar trece testul la controlul calității, asta e clar. Ouale sunt puse grămadă în cofraje sau în găleți, pestele sta direct pe masa de piatra, muștele se înghesuie pe carnea de miel și legumele stau în gramezi, uneori pe tejghea, alteori sunt scoase direct cu bolul din saci. Vânzătorii par oameni de la tara, iar localnicii sunt mai curioși de noi, decat de produse. Suntem o atracție, mai ales când ne vezi cum încercăm sa saltam peste siroaiele de apa murdara, cu solzi și miros de peste. Nu e chiar o experienta plăcută, însă e un loc bun sa iei pulsul vieții din Monastir. Toată frenezia negocierilor, agitația și multe oportunități de instantanee mișto. 

În definitiv dacă vroiam standard european, trebuia sa rămânem în Europa. Piața nu am făcut-o, fiindcă ni s-a tăiat pofta de gătit. Mai bine la street food, la colt de strada, unde oamenii stau la coada pentru lipie unsa cu multa Harrisa cu carne de pui/miel la grătar. Înțeleg de ce se sta la coada! E foarte bun! Aici ne abonam! 

2.Mdina-viata în cetate  

---

Oare exagerez când spun ca am trecut prin Medina de 50 de ori în 3 zile!? Apartamentul nostru se afla la 2 pași de porțile cetății și viata din Monastir de derulează în Medina, pe un perimetru foarte mic. Începem cu o plimbare pe bulevardul central, flancat cu arcade pe ambele părți. Un fel de Bologna la scara mai mica. Fără opulenta, lux si "fashion Italian" ci in stilul arab, cu magazine cu aur. 

Deși parca s-au dus vremurile bune în Monastir, fiindcă pe alocuri magazinele cu aur au fost înlocuite cu magazine cu chinezării ((lighiane, maturi și vase). După câteva plimbări prin Medina am înțeles ca zona e împărțită în 2. Pe o parte a bulevardului, toate străzile adiacente duc spre casele oamenilor. E zona de comunitate, unde femeile bârfesc în fata ușii, bătrânii citesc ziarul pe bordura, copii se joaca pe străzi, vânzătorul cu menta se oprește tot la a doua casa. Peisajul e destul de sărăcăcios, dar în aceleași timp e atmosfera prietenoasa, fiindcă oamenii ne zâmbesc. 

In cealaltă zona a Medinei e partea de "bazar". Sunt câteva străzi înguste unde magazinele sunt din genul "buticuri turistice". Sunt multe suveniruri, produse de lemn, din piele, genți, portmonee, sandale, ornamente și alte lucruri acaparatoare de praf. Atmosfera în bazar e chill. Vânzătorii te mai întreabă în treacăt dacă vrei ceva, magazinele nu-s umplute pana la refuz și dacă ma întrebați pe mine, nu-s sigura cine face cumpărături aici, fiindcă eu n-am văzut mai mult de 3 turiști în 3 zile… 

3.Cu obiectivul pe uși   

---

Fiecare uşă cu-o vârstă, fiecare uşă cu o altă faţă, din ce în ce mai matură. Colorate și vesele, negre și triste. Uşi mici, fragile, urmate de altele mai mari, din ce în ce mai mari, până când devin uşi din lemn ars, uscat, mâncat de vreme, care atârnă. Ușile din Monastir îți spun o poveste, ai doar nevoie de timp, ca să le înțelegi. 

4.Un couscous cu miel va rog 

---

Cred ca cele mai minunate momente petrecute în Monastir, au fost cele în care am stat la terasa. Uneori pentru o simpla cafea, un popas sub soarele Mediteranean…. alteori pentru o binecuvântată masa, la care ne lungeam cate 3 ore. Fiindcă asa-i în vacanta, te bucuri ca poți sa savurezi momentul și sa lenevești în același timp. 

Va spun sincer ca Monastir ar trece testul de gastronomie. În toate restaurantele la care am luat masa, mâncarea a fost excepțională, de 10x peste așteptări. Însă am găsit doar 1 restaurant tradițional, cu un patio in stil andaluz, cu mese sub portocali, muzica bună și un couscous de miel de te lingi pe degete. Dacă ajungeți în Monastir, va recomand sa treceți pragul Restaurantului Dar Charaa. Nu o sa rămâneți dezamăgiți. 

5.Fortăreata Ribat - simbolul orasului Monastir

---

Locul de întâlnire a tuturor turiștilor ce vizitează Monastir e fortareata Ribat. Imaginea ei o sa o vedeți la prima căutare a orașului pe Google. La drept vorbind imaginea aceasta ne-a făcut și pe noi sa adăugăm Monastir în circuitul nostru turistic. Altfel probabil n-am fi venit. Din exterior arata ca un Castel cu numeroase turnulețe. În fata portii principale, calasti cu cai așteaptă turiștii, ce nu se înghesuie in extra-sezon. Fortăreata e… ei bine…. ca orice cetate, doar ca are priveliști frumoase atât spre mare cât și spre oraș. N-am urcat fiindcă bătea un vânt de ne tiuiau urechile, în schimb am înconjurat-o, ca să ajungem în locul cel mai fotogenic din Monastir. 

6.Mausoleul Bourghiba - mormantul adus la rang de arta

---

Imediat lângă Fortăreata se afla cimitirul orașului și Mausoleul Bourguiba (mormântul fostului președinte). Nu știu de ce nu este acesta simbolul orașului fiindcă locul e mai masiv, cu o arhitectura mai frumoasa. În fata lui e un pavaj în valuri enorm, unde un domn aștepta plictisit, sa vina turiștii sa facă poze cu cămila. La cât e de pustiu, cred ca mai poate aștepta mult și bine. 

Mormântul e foarte bine păzit cu o poarta imensa, ce ne atrage ca un magnet, datorita dantelariei. Din păcate este închisă. Pe când sa ne dam bătuți vedem doi localnici ieșind prin lateral, asa ca norocul ne surâde totuși. Putem sa o vizitam și e Gratuit. Interiorul dezvăluie puțin din viata președintelui, sunt 2-3 încăperi gen muzeu, apoi urcând la etaj e încăperea în care se afla mormântul, Mausoleul propriu zis. O bijuterie arhitecturala superba, cu un tavan înalt de care e prins un candelabru ca în 1001 de nopți. Zici ca pășesc într-un tablou. Spre mirarea mea, Mausoleul acesta e diferit fata de cel ce l-am văzut în Maroc sau în Turcia, prin faptul ca nu se roagă nimeni la el non-stop. Ciudat. Poate era totuși cineva dar se ruga în gând. Asta e mai credibil. 

7.Shopping de calitate   

---

Dacă ești un turist cu pretentii atunci trebuie sa ajungi în centrul de artizanat a orașului (magazinul Folla) ce se afla în fata Moschei. La prima vedere îmi amintește de un muzeu (având toți pereții acoperiți cu mozaicuri) apoi o galerie de arta cu exponate de înaltă calitate și nu în ultimul rand cu magazin de aeroport, unde totul e compartimentat, atent aranjat, în asa fel încât sa dezvăluie identitatea tarii. De ce e preferatul turiștilor? Fiindcă te scutește de procesul negocierii, toate produsele fiind cu prețul afișat. Evident e mai scump decât în bazar, însă la final e tot ieftin, similar cu preturile în România sau chiar mai mici. Gentile de piele au fost preferatale mele, alături de portmoneele multicolore, secțiunea cu condimente, parfumuri arabesti și colecția de săpunuri handmade. 

8.Delicatese cu iz oriental  

---

Știu ca instant va gândiți la baclava, însă nu, în Tunisia o sa găsiți alte variante de prăjiturele pentru ceai. Asemănătoare cu cele turcești, fiindcă au în componenta la fel de multe migdale, fistic, alune, dar parca mierea nu e folosita chiar asa, în exces. În Monastir este o cofetarie/brutarie cu tradiție și istorie, chiar pe bulevardul central. Pe ușa e gravat din 1773. Asta înseamnă mai bine de 200 de ani în care implementează rețetele astea.

Ne-am luat o punga în care am ales câteva sortimente și le-am savurat în zona Marinei, sa avem peisaj. E greu sa va explic cât sunt de bune, ți se topesc în gura, un delir…

9.Revelații pe plaja din Monastir  

---

După cum va spuneam Monastir mi-a răspuns la câteva dintre întrebările fundamentale ale vieții. Mi-e tot mai clar ca îmi doresc o locuință într-un orășel ca acesta, cu ieșire la mare. Vreau sa ma pot trezi în fiecare dimineață si sa îmi încep ziua cu o plimbare pe plaja. Vreau sa stau și sa scriu pe un balcon, ascultând zgomotul valurilor și cu vântul lipicios pe fata. Nu ma deranjează sa am casa și picioarele pline de nisip. Vreau sa simt mirosul de sare în aer. Vreau sa privesc pescărușii și să-i vad dimineața la fereastra. Vreau sa pot sa înot, sa plutesc, sa ma scufund, ori de câte ori vreau, în orice moment al zilei. Vreau sa trăiesc în fata marii. O simt de la o vârstă foarte frageda și apăsarea asta e tot mai puternica. Poate de aceea vacantele mele sunt predominant în locuri la mare. Poate de aceea mi-a plăcut atât de mult în Monastir. Nu fiindcă ar avea cea mai frumoasa plaja. Cu toate ca, nisipul alb m-a ispitit din totdeauna. La fel și orașele ce au o Marina. Unde pot privi yacht-uri și bărcuțe ce se leagănă în port. Iar în Monastir Marina e oarecum privata, cu ambarcațiuni de lux. Îmi amintește instant de orașele precum Antibes sau Cannes de pe Coasta de Azur, doar ca este o diferență. Cata lume a auzit de Monastir?! Ii lipsește popularitatea, aglomerația, fotografii, turiștii. Dar e mai bine asa….

10. Cafenele secrete în Medina 

---

După câteva zile mi-am dat seama ca Medina nici nu e chiar asa de mica pe cât credeam și cu siguranță n-am văzut nici pe departe tot. Fiindcă comorile orașului sunt destul de ascunse, trebuie sa intri prin arcade, sa urci etaje și rareori sunt indicatoare spre locurile acestea, asa ca e ușor sa le ratezi. De exemplu aceasta cafenea (nici nu ii știu numele, probabil doar localnicii îl știu) l-am găsit întâmplător. Însă e ceva diferit, un local cu un concept bine definit, unde când intri în interior ai impresia ca ești într-o gradina. Multa lumina, plante, o fântână arteziana in mijloc, papagali ce ciripesc din colivii și fotolii mari cu motive orientale. Zici ca ne-am teleportant într-o alta lume sau ma rog asta e fata exotica, moderna, îmbietoare din Monastir, locul unde cupluri vin sa fumeze hookah si sa consume cantități industriale de ceai. 

Daca ar fi sa alegeti o destinatie 

pentru Slow Travel care ar fi aceea? 

😍 Apreciez comentariile voastre pe blog  😍

Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)!