Iertati-ma ca nu sunt sunt Japonez de George Moise

Am cumparat cartea fiindca citisem cateva impresii despre ea. A avut impact asupra mea fiindca ma intereseaza sa citesc despre Japonia. Mi-ar placea sa fie prima tara asiatica pe care voi pune piciorul. Dar si fiindca cultura mea generala despre Japonia se rezuma la sushi (una din mancarurile mele preferate, frecventez restaurante japoneze deci le cam am cu mancarea : ramen, tempura, teriyaki, gyouza etccc)  manga (benzi desenate) de care sotul meu e dependent, cateva informatii despre trenul de mare viteza, despre arhitecuta caselor, faptul ca dorm pe jos, filmul "Memorille unei Gheise" din care am avut multe de invatat si mai ales de vazut! Din punct de vedere turistic stiu destul de multe despre Japonia dar niciodata nu e destul. Asadar am cumparat cartea "Iertati-ma ca nu sunt Japonez" ca sa citesc mai multe detalii de insider, de roman ce locuieste acolo si povesteste raportat si comparat la viata noastra din Romania. Si din punctul acesta de vedere cartea pot sa zica ca e ca o enciclopedie despre japonia, plina de curiozitati si povesti despre traditii si obiceiuri. Cu comparatiile de rigoare ...

In carte citim  povestea lui George Moise, un tanar care s-a imbarcat pe un vapor intr-o calatorie in jurul lumii, ca si fotograf. Acesta a fost job-ul lui pt multi ani. Intr-una din noptile de pe vapor o cunoaste pe Miwako, o japoneza care ii cade cu tronc. Merge la ea in Japonia o luna, apoi se intoarce in tara si cauta idei cum sa faca sa primeasca viza pe mai mult timp. Decide sa urmeze un curs de limba pt care urma sa primeasca viza timp de 1 an. Se muta in Japonia si incepe aventura: despre scoala, despre limba, despre simbolurile kanji, multe despre japonezi, despre sake si nopti de betie, despre love hotels si capsul hotels, despre preturi si joburi, despre relatia cu noua famile japoneza, despre mancarea lor mai ales ca el ajunge sa lucreze la pensiunea familiei, ca ajutor de bucatar initial, etccc In final aflam obiceiuri despre nuntile japoneze dar si informatii reale despre cutremurul din 11 martie 2011, cel mai puternic din istoria Japoniei. O carte foarte serioasa, uneori comica, foarte usor de "digerat". Genul ce iti pica in mana si nu o mai lasi pana nu o citesti.

Mai jos am scos cateva citate ca sa va faceti o idee despre cum e scrisa :)

"Japonezii nu se tem de cutremure, de clima, de munca, de suprapopulare, de ziua de maine. Sunt mai presus de toate o natie de oameni singuri. Si desi insinguratatea asta ii inspaimanta de moarte nu fac nimic sa schimbe cumva lucrurile. Penduleaza intre frica de a ramane singuri si groaza de a face un pas in afara cercului lor de singuratate si a cunoaste pe cineva".

"Simt nevoia sa zic ceva aproapo de cum muncesc japonezii. E un stereotip cultural, nu? Cand zici francezi  zici sampanie, branza si coniac, cand zici elvetieni zici ceasuri si banci, cand zici nemti zici carnati, bere si tehnica, cand zici japonezi, te gandesti la munca. E intr-adevar o experienta. Daca ai muncit cu japonezii, ai baut cu englezii, ai dansat cu jamaicanii si ai facut alte lucruri cu o negresa, se poate zice ca le-ai cam facut pe toate ...."

"Ce e de fapt bucataria japoneza? 80% taiat, ceva preparare propriu-zisa si restul decorare. La sushi si la sashimi serios care e talentul bucatarului? Ca taie? In rest e peste, orez si sos de soia. Unde e meritul lui? Daca pestele e bun, lumea zice: maaama ce bucatar tare. Imi prepara un nigiri imaginar ca sa imi arate cam cat de repede se face. Poftim, zice, 100 de euro."

"Bun, noi japonezii, am facut tot posibilul sa va tinem departe; avem cea mai incalcita scriere posibila, o limba mai mult decat diferita si o gramatica cu curul in sus. In plus, ne straduim cat putem sa mancam tot felul de lucruri scarboase, doar-doar .... Am facut tot ce putem sa va tinem departe si voi tot veniti incoace ..."

Thanks for visiting ,

Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)