A doua zi in Muntii Apuseni dupa ce bem o cafeluta la micul dejun, punem sandvisuri in desaga si pornim la drum ca azi avem program prelungit. Incepem cu Pestera Scarisoara, unde vom vedea cel mai mare Ghetar subteran din Romania si al doilea ca marime din lume. Din Arieseni mergem cu masina pana in Garda de Sus si urmarim indicatorulpe care scrie Pestera Scarisoara. Vedem de jos (traseu 7 km) ceea ce nu pare foarte mult dar vorbisem cu un prieten ce cuoaste bine zona si mi-a spus sa nu ma hazardez la asa ceva ca nu-i de mine. Si a avut dreptate.
Drumul spre Pestera Scarisoara e in panta bine, e asfaltat, bun, dar nu e de facut pe jos fara conditie fizica si toate cele (mancare, apa) puse in rucsac. Cei 7 km sunt foarte frumosi, cu peisaje ce iti taie rasuflarea. Oprim si noi intr-un punct de belvedere (neamenajat evident dar unde este putin loc sa parcam masina) sa ne facem cateva poze. Apoi ne continuam drumul.
.JPG "apuseni-munti-toamna")
Se merge cu masina pana aproape de pestera, sus este parcare (cu plata- 5 ron) tarabe cu suveniruri, femei ce vand afinata, visinata, clatite, placinte din ograda proprie etccc. Mancam o placinta (fierbinte si plina de ulei), nu prea imi pica bine. Apoi pornim pe jos spre Pestera Scarisoara care Pestera e in padure, pe tablita scrie 10 minute. Noi am facut ceva mai mult, drumul e forestier, bun, putin in panta, dar nimic de speriat.
Cand ajungem citim ca se intra in grupuri de cate 50.
Biletul costa 10 ron/ adult si 7 ron copil!
Orar - Din ora in ora de la 9 la 17:00
Noi stateam chiar la ghiseu, nici n-am avut curiozitatea sa citim sau sa aruncam o privire peste gard sa vedem despre ce-i vorba. In fuga am vazut ca e la 48 m adancime dar cine a stat sa se gandeasca ce inseamna aia de fapt. Dar de indata ce am intrat am aflat!
Numele de Pestera Scarisoara vine de la cele 100 de Scari ce le cobori pana in pestera!
Bine acum exagerez, nu-s chiar 100 dar sunt multe. Arata ca si un crater, jos vezi o bolta imensa prin care se intra in pestera si pe margine se coboara pe scari din metal, care aluneca si-s destul de inguste! Si repet ... Multe! Se coboara in coloana, nu e timp de vaicareala nici de numarat scarile, nici de gandit cum o sa ma catar inapoi. Cobor luata de val, de eforie, de dorinta de a vedea pestera. Dar sincer vorbind nu ma simt prea bine. Mi-e rau la stomac de la placinta aia si efortul pana am ajuns acolo, ma streseaza scarile si inaltimea si-i frig! Foarte frig! Jos sunt 0 grade, va dati seama ca sa nu se topeasca ghetarul trebuie sa fie frig! Si cum noi am pornit de la 28-30 de grade, schimbarea brusca de temperatura ma da peste cap!
Iar ultima portiune de scari e cea mai nasoala. Inguste bine, nici nu poti pune piciorul drept, la mare distanta una de alta si inclinate, nu e deloc amuzant. Bineneteles ca totul dureaza 5 minute si 30 de scari "dar am cam tremurat".
Ghetarii din Pestera Scarisoara
Jos facem cateva poze cu ghetarii inghetati. Pestera are 750 m insa doar 250 vizitabili, impartiti in mai multe incaperi. La intrare ne intampina "Foca de gheata", apoi trecem pe niste podele de lmn in Sala Mare unde sunt peste 100 de formatiuni de stalagmite de gheata. Mai sunt 2 incaperi care se pot vizita doar cu autorizatie. Pestera e inalta, mare, frumoasa.
La final ma grabesc sa urc prima inapoi, sa nu incetinez coloana. Nici nu ma simt bine deloc. Fac opriri multe si dese dar oricum imi cam dau duhul pana ajung sus.
Ghetarii din Pestera Scarisoara
Jos facem cateva poze cu ghetarii inghetati. Pestera are 750 m insa doar 250 vizitabili, impartiti in mai multe incaperi. La intrare ne intampina "Foca de gheata", apoi trecem pe niste podele de lmn in Sala Mare unde sunt peste 100 de formatiuni de stalagmite de gheata. Mai sunt 2 incaperi care se pot vizita doar cu autorizatie. Pestera e inalta, mare, frumoasa.
La final ma grabesc sa urc prima inapoi, sa nu incetinez coloana. Nici nu ma simt bine deloc. Fac opriri multe si dese dar oricum imi cam dau duhul pana ajung sus.
In spatele meu urca in rand oamenii, in frunte cu un om in varsta ce se plange "ca asta nu-i traseu pentru cardiaci" si ca "daca ati putut face 1000 de scari ce era asa greu sa faceti un lift". Chiar asa :)))
Iesim toti lesinati, care mai de care mai uzi, mai dezbracati, mai rosii, mai nervosi, mai incantati, mai fara cuvinte. Sus e grupul ce urmeaza sa coboare si numai nu inteleg ce suntem noi asa terminati fiindca ultima portiune ce se vede de la intrare are doar vreo 30 de scari. Si pare suspect ca toti "murim" dintr-atata :)))
Fericita ca primul obiectiv pe ziua de azi l-am implinit ne intoarcem la masina sa pornim spre al doilea.
"Pe drum un grup de oameni ne intreaba cat mai avem ca simt ca lesina!
Iar noi le spunem in gand ca daca nu lesina acum, vor lesina cu siguranta mai incolo :))
Cu un zambet larg zic - inca vreo 10 minute :))"
Sa nu ma intelegeti gresit. Pestera Scarisoara e frumoasa, turistic vorbind e o mandrie nationala. Merita vazuta cu sau fara cele 100 de scari. Dar e bine sa fi pregatit psihic ca sa nu aveti un soc ca si mine :)
Multumesc
Portal Cazare www.Haisitu.ro - cazare in Arieseni
Magazin Online www.Taby.ro - Rochii ieftine
Outlet Sportiv www.Bravosport.ro - Bocanci de iarna pentru barbati
Macar...a meritat? Comparativ cu alte pesteri vazute de tine in tara?
RăspundețiȘtergereNoi am fost acum 2 ani, cand drumul nu era asfaltat. Am urcat cei 7 km pe jos, asa ca scarile din pestera n-au fost asa inspaimantatoare. Am ramas cu impresii amestecate, parca ma asteptam la mai mult
RăspundețiȘtergereVacanta Reusita eu nu prea am vazut Pesteri, doar 3. Nu se compara cu Pestera Ursilor in care cand intri zici ca ai intrat intr-o lume de basm, ireala. Aici cred ca drumul pana jos e mai aventuros si mai interesant decat ghetarul in sine. Oricum e mare lucru ca supravietuieste asa, ca ghetar tot timpul anului si la cele 30 de grade din milocul verii.
RăspundețiȘtergereBogdan eu sincer nu am avut mari asteptari probabil de aceea per total nu am ramas dezamagita. E de vazut o data in viata daca iti place natura si turismul. Nici nu am nu stiu ce termen de comparatie, probabil ca sunt altele in care cel putin se poate ajunge mai usor.
Frumoasa tara avem..pacat ca nu stiu toti sa o pretuiasca.
RăspundețiȘtergereChiar asa, de ce n-au facut un lift?! :))
RăspundețiȘtergereInteresanta aventura. Eu cu rusine trebuie sa recunosc ca n-am vazut Scarisoara :D.
:)))) cunosc senzatia. si prima oara cand am vazut pestera nu era amenajat drumul, deci am facut cei 7 kilometri pe jos, fara apa si fara mancare :))). dar pestera merita vazuta, clar!
RăspundețiȘtergereEu m-aş duce doar pentru scările ălea :)))
RăspundețiȘtergereÎmi amintesc că acum muuulţi ani am fost prin zonă, dar nu am reuşit să ajungem pentru că drumul era foarte prost, iar tata n-a vrut să se rişte să bage maşina pe-acolo :P Dar mi-ar plăcea s-o vizitez, poate o să am ocazia.
Am fost in Apuseni doi ani la rand pe vremea studentiei. Dar cu cortul si rucsacul, nu cu masina , asa ca nu va mai plangeti :) Nu am decat fotografii alb-negru de atunci, dar amintirile din pesteri sunt deosebite. Si Scarisoara si Pestera Ursilor dar mai ales Ponoarele m-au impresionat.
RăspundețiȘtergeream mers acum mai multi ani, prin padure, am ajuns cam lesinati la pestera, coborarea si urcarea nu mi s-au parut grozav de solicitante. am senzatia ca acum e putin mai amenajata, noi am avut doar un opait, care evident ca s-a stins si n-am vizionat mare lucru. scheletul metalic era tot rupt, a fost chiar periculos sa te aventurezi in interior. acum pare mai sigur!
RăspundețiȘtergerePentru aventura, peisaje, ghetar, unicitate si fotografii merita sa ajungi acolo. A, si ca sa ai ce povesti. :D Ceva de genu', adica demn de a fi povestit am trait eu la Topolnita... :D
RăspundețiȘtergereAnul trecut am ajuns si noi pentru prima data la pestera de la Scarisoara si am ramas placut impresionat de ce am gasit aici... adevarul e ca avem o tara frumoasa :)
RăspundețiȘtergereSalutare! Pe la începutul primăverii din acest an am ajuns la Peștera Scărișoara. Afară încă mai era zăpadă, de aceea coborârea mi-a dat mari emoții (mai ales prin accelerarea pulsului inimii :D). Ceea ce mi-a atras mai mult privirea a fost ghețarul din sala principală și parcă nu-mi venea să cred că rezistă și pe timpul verii. La un moment dat mi s-a făcut frig, dar am putut să admir și celelalte formațiuni de gheață.
RăspundețiȘtergereAm aflat mai apoi că circulă prin rândul oamenilor zonei o legendă despre peșteră care mi-a stârnit interesul și mi-a amintit de mitul ”Zburătorului” (din care s-a inspirat Eminescu pentru ”Luceafărul”).
Oamenii povestesc cum că, pe vremuri, în peșteră locuia un balaur. Ei l-au denumit Solomat. În fiecare an, în noaptea Anului Nou sau cea de dinaintea Târgului de fete de la Găina, balaurul fura câte o fată frumoasă. O ascundea într-un palat de gheață, pe care niciun locuitor nu a reușit să-l vadă până acum și fata nu se mai întorcea niciodată. Pare o legendă tristă, însă doar oferă un strop de magie locului! :)