Prin cartierul minunat acasa in Bangalore - Episodul 2 - Enciclopedia calatorului independent

Se aud vocile unor femei ce dezbat ceva. E o galagie infernala. Uneori sunt hohote de ras. Imi vine si mie sa rad..... Deschid geamul si razele soarelui intra rand pe rand inauntru. Se face lumina. Este o noua zi, prima mea zi in India. Ma trezesc pentru prima data aici dar totul mi se pare atat de normal. Cine si-ar fi imaginat?

Vacanta in India am facut-o pe cont propriu. Informatii utile de organizare:
*Zborul m-a costat 450 de euro pana in India luat de aici >>>Bilet de avion ieftin India . Vrei sa te cazezi la Hotel? Rezerva aici >>> Hotel-uri ieftine in India In India eu am stat in numeroase hostel-uri si o saptamana am ales cazare la localnici prin AirBNB, o camera dubla pe care am platit 15 euro/apartament/noapte. Puteti citi detalii in acest articol >>> Toate apartamentele in care am stat pe AirBNB. Vrei sa inchiriezi si tu o camera/apartament la localnici? Iti ofer un voucher de 100 ron pe care il poti folosi la cazare oriunde in lume, la prima ta rezervare, daca iti faci un cont nou (gratuit) >>> VOUCHER 100 RON AICI..

Ies pe balcon sa vad mai bine ce se intampla. Stau la etajul 12 a unei cladiri in stil Hollywood, intr-un apartament frumos pe care l-am rezervat pe AirBNB pentru o saptamana. Atunci cand l-am rezervat am avut in minte ca imi va fi mai usor sa fac trecerea intre Occident si Orient daca stau intr-un apartament de lux si sincer asta m-a ajutat mult dar India e India, oriunde stai nu te poti ascunde. Jos vad femeile in sariuri ce stau ca la o sezatoare. Poate e un consiliu, o sedinta de bloc sau o sarbatoare. Femeile par fericite aici, in acest mic paradis al complexului rezidential, in acest turn cu 1000 de geamuri si un labirint de coridoare deschise.

Care e pasul urmator? Pana acum totul a fost o linie dreapta, un pas inaintea unui alt pas. Un zbor de la Cluj la Istanbul, escala, un nou zbor Istanbul - Mumbai, procedura de tranzit, un nou zbor spre Bangalore, un autobuz, check in, apartamentul, camera, dusul, patul, somnul, galagia, trezitul si iata-ma in prima zi de vacanta. In mod logic micul dejun ar trebui sa fie pasul urmator.

Deschid harta orasului Bangalore si ma pierd. Stau la 12 km de centru, prea mult, prea departe sa ma avant asa dintr-o data in necunoscut. Incep sa inspectez strazile din imprejurimile complexului unde locuiesc. Caut o cafenea sa iau micul dejun. Prietenii mei stau in alte zone, asa ca urmeaza sa ma viziteze si sa mergem impreuna.

Afara. Pentru mine afara inseamna in interiorul hartii acum. Numele strazilor sunt foarte relevante n-am ce zice: 1 Cross Road, 2 Cross Road, 3 Cross Road ... 6 Cross Road. Astea sunt strazile din imprejurimile mele. Horamavu Agara Main Road e strada pe care locuiesc si singurul loc ce poate fi numit punct de intalnire este Ganesh Temple ce pare la distanta rezonabila de mers pe jos. Pe harta cartierul meu pare mic, ca si cum l-as putea vedea pe tot intr-o ora. Cei de la google maps nu au fost pe aici fiindca nu ma pot plimba cu omuletul asa ca urmeaza sa ma imbrac si sa ies cu adevarat afara. Sper sa gasesc un loc unde sa iau micul dejun fiindca pe harta nu era semnalat nimic ce sa corespunda numelui de cafenea sau restaurant.

Dupa o ora apas pe butonul liftului. 3 Lift-uri urca in mod simultan si toate isi deschid usile in aceasi clipa. Il aleg pe cel din mijloc, cobor, ii salut cu `Namaste` pe cei 3 portari si ies pe strada. Galagia este sub alta forma acum dar la fel de asurzitoare. 1000 de claxoane in fiecare secunda, o coloana de masini si motociclete, un bulevard lat ce are drum pentru pietoni. Asta e bine. Ma plimb pe strada atragand toate privirile asupra mea. Vanzatorii isi dau coate, femeile de pe partea cealalta a drumului se opresc si ma privesc indelung, toata lumea imi zambeste. Am impresia ca oamenii de aici nu au vazut un turist in viata lor. Ma simt intr-o alta lume. Sunt intr-o alta lume. Sunt in India!

Ma plimb printre vaci, tuk-tuk-uri, motociclete si camioane

Observ rapid ca unele vaci sunt mai `sfinte` decat altele

Cele doua femei ma privesc indelung. Zici ca sunt hipnotizate. Scot aparatul foto si le intreb daca pot sa le fac o poza. Nu primesc nici un raspuns, doar ma fixeaza cu privirea si zambesc in continuare.

Intr-un final una din ele sparge tacerea `You like henna? we make you Henna!` Ma indeamna cu privirea sa iau un loc in pragul casei lor sa ma picteze si pe mine. As vrea sa le explic ca sunt alergica la henna dar ma rezum la un `No, Thanks` si un zambet lung.

Mai merg cativa pasi si ma opresc cand un autobuz plin de elevi trece pe langa mine. Copiii se hizlesc in ultimul hal, imi fac cu mana apoi susotesc intre ei, ma arata cu degetul si rad din nou. Indrept aparatul si le fac o poza. Copii sunt in extaz.

Cobor spre Templu pe o strada ce pare a fi piata. Ziua e destul de pustie, cateva tarabe cu mere, cateva cu legume si cateva cu combinatii de fructe de sezon. Un domn in varsta vinde ceva `street food` iar o doamna in varsta face ghirlande de flori.

Templul lui Ganesh nu ai cum sa-l ratezi avand in vedere statuia enorma la care hindusii vin sa se roage. Templul e inchis la ora pranzului, dar chiar daca nu e ora de rugaciune vad multi credinciosi ce vin, aprind betigase parfumate si se roaga in fata lui.

Ma intalnesc aici cu prietenii si mergem sa exploram strazile acelea `relevante` Cross Road 1, 2, 3, 4 etc. E o zona saraca unde copii se joaca in lighean sau deseneaza sub o o masa scorojita, femeile stau pe jos in prag si se uita suspect la noi. Cand incep sa fac poze ne intreaba daca s-a intamplat ceva si de la ce televiziune suntem. Ma simt cumva ciudat, intimidata si rusinata sa le spun ca suntem turisti si am venit sa-i vizitam `for free, for fun` asa ca dupa cateva poze ma rezum doar sa ma plimb pe stradutele pline de praf.

Realizez rapid ca pe aici nu sunt cafenele si nici un restaurant unde as putea lua micul dejun asa ca merg pe varianta indiana. Toast cu branza si smoothie de papaya servita la colt de strada.
Stam pe niste scari prafuite langa niste bidoane cu apa si mancam. Cu siguranta nu ma asteptam sa arate asa primul meu mic dejun in India si nici nu vreau sa-mi amintesc toate articolele si ghidurile in care am citit ca trebuie sa evit mancarea de pe strada. Dar daca asta e unica varianta? Prima zi, prima regula incalcata. Hai ca am inceput bine :)

Dupa masa incep sa ma simt tot mai rau. Nu vreau sa cred ca e de la mancare. Mai repede e oboseala ce ma ajunge din urma dupa zborul lung spre India si caldura de la pranz ce incepe sa se instaleze. Sunt in jur de 30 de grade in Bangalore si prietenii mei ma asigura ca aici e clima cea mai buna din India, comparabila cu cea din Romania. Intr-adevar nu e umiditate si nici caldura aia ce-am simtit-o ieri noapte in Mumbai. Dar sincer vorbind nici in Romania nu ma simt prea bine la 30 de grade ....

Aflandu-ne din nou pe bulevardul principal suntem asaltati de ricsari. `Tuk Tuk taxi madam, where do you want to go` .... `come with me, little price` ... `free ride madam` .... do you need a cab` deja devine obositor. Fiecare sofer de tuk tuk ne analizeaza inca de la distanta, apoi incetineste si afiseaza un zambet larg si prietenos cu speranta ca o sa-l alegem pe el si va fi norocosul castigator al unui mare comision simtand in portofel deja profitul. Dar eu tot ce-mi doream era sa ma intorc la racoarea apartamentului. Insa drumul pana acolo era destul de lung asa ca am preferat sa intram pe alte stradute, dintr-o alta zona unde google maps ne arata ca vom inconjura putin dar macar stiam ca scapam de tuk-tuk-uri.

Intr-adevar aici ma simt departe de India aceea ce ma asteptam eu sa o vad. E India bogatilor. Alei largi, pline de vegetatie si pomi in floare, vile imense ce ar putea concura in stil cu orice arhitect european tocmai iesit de pe bancile facultatii, plin de idei creative si o paleta de culori folosite cum numai in India poti sa gasesti.

Sudul-Indiei-Bangalore-impresii-calatorie

Acolo printre vilele bogatilor am gasit si una din cele mai bune cofetarii din India (conform placutei lor de prezentare de la intrare) cu traditie de 100 de ani ce vinde prajituri dupa retete originale. Preturile sunt mari comparativ cu alte cofetarii din zona (200 rupi/12 ron pentru 8 prajituri) insa nu ma pot opri, vreau sa le incerc pe toate.

Ma intorc acasa dupa prima mea zi in India fericita, obosita, ametita, usor ingrozita de perspectiva soferilor de tuk tuk si cum ma voi descurca cand voi fi complet singura.
Dar prajiturile astea ... prajiturile astea sunt delicioase!

😍 Apreciez comentariile voastre pe blog 😍

» Urmeaza sa calatoresti in INDIA? Citeste tot jurnalul meu de calatorie ↴

Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)!

8 comentarii:

teo ara9:11 p.m.
Piata aia de fructe si paharul de papaia sunt teribil de apetisante ;zone sarace ca cele descrise de tine cred ca sunt destule si pe la noi :) Pe mine ma atrage dar si ma sperie India, imi imaginez ca peste tot miroase a curry, turmeric , schinduf , mirosuri pe care nu le suport ; probabil ai nevoie de o perioada destul de mare de sedere , ca sa te indragostesti de tara asta plina de contraste si atat de diversa.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Maria Irina8:16 a.m.
Când vad contrastele lor, mă gândesc că noi, românii, suntem, totuși, norocoși... Îmi place mult ce ne arăți! Ești o persoana curajoasă și te apreciez pentru asta!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Mihaela Pojogu10:18 a.m.
Mi se pare bun pretul la prajituri, cerculete alea seamana cu ghirlandelele lor din flori.
Total neasteptat pentru cei ce au primit, spontan, am cumparat suveniruri din Londra magneti cu imagini din templul hindus. M-am simtit in India... 😊
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Anonim11:37 a.m.
Extraordinar cat de curajoasa poti sa fii. Te admir si.... recunosc te si invidiez pt. asta, dar iti multumesc pt. ca impartasesti cu noi toate experientele.
Tina
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

Prin cartierul minunat acasa in Bangalore - Episodul 2

8 comentarii:

Jurnale de calatorie

Facebook

Travel everywhere!

Friends

Visitors on blog

TRAVEL STATISTICS