Cinque Terre - Monterosso al Mare (3) - Enciclopedia calatorului independent

Din Riomaggiore am luat trenul spre Levanto, unde dupa ce m-am plimbat vreo 3 km am ajuns si la Hostel. O doamna blonda, frumoasa foc, cu niste ochi mari verzi si un zambet larg si prietenos ma intamplina de dupa birou. Pe cat e ea de frumoasa pe atat de rea e vestea ce are sa mi-o dea. Trebuie sa platesc 2 nopti. Si cea in care nu am dormit acolo, fiindca ea mi-a tinut-o. Chiar trebuie???? Trebuie!Vedeti asta e partea nasoala cu rezervarile astea online. Asta nu era in plan, sunt putin suparata, adica nervoasa, mai bine cautam in Riomaggiore sau Manarola un hotel, am auzit ca cu 50 euro gasesti si dormeam si eu bine. Acum aici dau 42 eu pe 2 nopti, din care oricum dorm numai azi. As putea pleca, dar mi-e de obraz, ca totusi asa ceva nu se face. As fi doar un roman in plus care ne face de kkat tara. Asa ca cu tragere de suflet si de portofel scot banii si ii dau. Am si mic dejun imi zice ea ca sa ma inveseleasca, doar ca asta ma supara si mai tare fiindca eu maine dimineata trebuie sa plec sa prind avionul spre Barcelona pe la 7. Deci micul dejun nu il prind. :(((
Dupa ce imi aranjez patul, fac un dus, trag costumul de baie pe mine, imi scot la inaintare cearsaful de plaja, iau si ceva maruntis de-o apa si ceva de mancare si plec.
Imi iau din nou un bilet pana in Riomaggiore sa fac economie. 6 ore sunt suficiente pentru cele 3 sate pe care le mai am de vizitat.
Prima oprire e in Monterroso. De cum ma dau jos din tren ma loveste un miros puternic de sare. Cand ies din gara e clar de ce. Monterosso are o plaja lungaaa, o faleza frumoasa, si o mare splendida.

E greu pentru mine sa rumeg atatea chestii intr-o zi. Una din ele e faptul ca intre satele astea distanta e scurta, adica cativa km, si cu toate astea in fiecare sat zici ca e alta mare. In Manarola apa avea culoarea albastru inchis, in Riomaggiore avea culoarea verde smarald si aici e albastru azur! Dar stati linistiti suntem tot la marea Mediterana!

Stanga e MONTEROSSO dreapta e RIOMAGGIORE

jos e MANAROLA

Voua care va place mai mult?

Ma asez pe o banca de beton, ce arde ca dracu, si ma uit unde ar fi mai bine sa ma pun la plaja, nu ca as vrea sa ma bronzez, mai mult fiindca visez la o balaceala inca din Romania. Una din problemele cand calatoresti singur e ... cine se uita de bagajul meu? Adica vedeti voi camera foto, maruntisul , geanta, nu ar fi indicat sa raman fara ele!

Arunc un ochi pe plaja publica,

Celalalt pe cea privata.

Cea publica e plina de tineret ceea ce nu ma prea incanta avand in vedere problema prezentata mai in sus. Pe cea privata sunt si ceva batranei `mai de incredere` doar ca acolo se plateste. Pana la urma vad 2 batranele undeva in fata plajei private care si-au pus cearsaful chiar in fata apei pe pietricele. Locul asta e perfect pentru mine, mai ales ca nu trece nimeni pe acolo, si as putea sa ma uit singura dupa lucruri asa ca ma duc sa vorbesc cu administratia daca e ok.

Eu: - Nu va suparati, vedeti d-nele alea care stau acolo? Trebuie sa plateasc sa imi pun si eu cearsaful langa ele?
El :- Ah, nu d-soara, acolo nu e voie!
Eu: -Pai cum nu e voie ca ele stau!?
El :- Tu nu auzi ca nu e voie? si se rasteste la mine.
Ii dau pace, dupa ce incepe sa urle la mine pe italiana. Eu rad. Nici n-ai cum sa nu razi intr-o situatie din asta. Initial imi trece prin gand sa ma duc langa ele si sa imi pun frumos cearsaful, stiu ca l-as provoca si probabil la cat de rosu il vad de furie o sa vina sa ma ridice cu forta, dar eu am venit in vacanta sa ma bucur de satele astea si sa ma relaxez nu ca sa ma tiganesc cu un italian prost.
Asa ca cu toata frumusetea asta de apa, decid sa ma plimb pe faleza si sa ma duc inainte, poate oi gasi alt loc `mai bun` de facut baie.

Satul asta imi aminteste de Mamaia, desi nu prea inteleg de ce. In afara faptului ca si aici e o faleza lata si lunga nu au nimic in comun. Aici sunt case frumoase, magazine putine si cele care sunt, sunt cu produse locale sau cu suveniruri de lux. Nici gand de magazine `totul la 10 lei` sau altele de genul.

Acolo unde nu-i loc de un parc sau o gradina se improvizeaza~

Bravo peisagistilor!

Ajung la capatul falezii si initial sunt putin suparata fiindca nu am gasit nici un loc public care sa-mi surada. Dar stai ca aud ceva! Se aude sunteul de chitara, asa cu imi urmez simtul auditiv si trec printr-un tunel, prin care mai trceau si alti oameni si ajung la chitarist. Si cand ies ... surpriza! O alta plaja, mai mica un pic, dar mai lata. Mama ce nororc! Toata-s un zambet. Gasesc si o familie de indieni cu vreo 10 copii care nici nu trebuie sa-i rog sa se uite de catrafusele mele ca imi fac semn ca-s cu ochii pe ele. Si la cati ochi are familia, intru linistita in apa si ma balacesc vreo ora si ceva. V-am spus eu ca partea proasta aici e cu bolovanii. Ah si nu va aventurati cu copii prea mici pe aici, fiindca la 3 m de mal apa ti-e pana peste cap. Pentru mine asta a fost bine fiindca asa nu mai simteam pietrele. Bine, o pereche de papuci speciali ar fi rezolvat problema, doar ca eu nu ii aveam in dotare.

Cand am iesit din apa mi-am dat seama ca-s obosita. Rau de tot. Imi vine sa dorm. Caldura cu nedormitul noaptea plus trezitul de dimineata, plimbarea prin Manarola si cocotatul pe dealul din Riomaggiore, mersul prin soare pana la Hostelul din Levanto si inapoi, balaceala asta lunga ma-u cam terminat. Brusc nu mai am chef de nimic si ma trezesc cu niste ganduri urate sa ma intorc la Hostel si sa dorm. Traseele ce mi le-am facut pe Barcelona sunt si ele solicitante si n-as vrea sa ajung maine acolo rupta de oboseala si fara nici un chef. Raman nehotarata vre-o 20 de minute, timp in care privesc marea si muntii si satul si oamenii. E frumos! Nu-mi sta in fire sa abandon ce-am inceput si ma gandesc si cat de tare voi regreta daca voi face treaba asta asa ca ma hotarasc sa dorm aici pe plaja si sa ma duc sa vad macar Varnezza.

Am ramas pe plaja pana aproape la 7, dar n-am reusit sa dorm. Totusi m-am relaxat si m-am invorat un pic. M-am gandit ca ar fi frumos sa vizitez si satul dar dupa cum il vad, mai bine lasa. Monterosso nu are nimic din farmecul celorlalte sate surori, insa are o plaja si o apa frumoasa care au meritat pe deplin sa ma opresc aici.

Cand ajung in gara se anunta trenul spre Vernazza asa ca sunt fericita. N-am vizitat satul dar nici nu stau in gara degeaba. Ma urc in tren si incerc sa-mi amintesc poze vazute pe net din Varnezza pana cand niste turisti ma trezesc din vis si incepem sa povestim.

Pacat ca trenul face 5 minute. Insa nici nu stiti cate se pot povesti in astea 5 minute. Cu pupaturi si cu urari de bine ii las pe turistii mei si ma dau jos in Vernazza ( desi ei tare si-ar fi dorit sa mai merg macar o statie cu ei) despre care o sa va povestesc in urmatorul post.

Thanks for visiting,

😍 Apreciez comentariile voastre pe blog 😍

» Urmeaza sa calatoresti in Cinque Terre? Citeste toate articolele de calatorie ↴

Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului

3 comentarii:

Traveling Hawk10:02 a.m.
Pacat ca s-au incurcat lucrurile cu cazarea, in rest, a fost frumos.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
VertAnge10:12 a.m.
Asteptam cu nerabdare sa aflu cand scapi de valiza :)
Te cred ca erai obosita dupa asa o zi, dar ma bucur sa vad ca dorinta de a descoperi locuri noi a invins. Astept continuarea.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Aliceee Traveler10:09 a.m.
Traveling Hawk - din postarile urmatoare vei vedea ca a fost mai bine asa :). Sunt tolba cu surprize!

VertAnge - Mda, nu ma las eu cu una cu doua :)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri