Urmareste Enciclopedia calatorului independent 

 | ABONEAZA-TE PE E-MAIL | FACEBOOK | INSTAGRAM |

Cu barca pe Gange in Varanasi, turul Ghat-urilor cu ghid

M-a trezit in cea de a-19-a zi de vacanta in India, in Varanasi, orasul de pe malul raului Gange. Dupa ziua de ieri in care credeam ca voi muri si dupa aproximativ 16 ore de somn ma simteam mult mai bine. Nu mai vroiam sa pierd timpul asa  ca  mi-am rezervat un tur la apus, cu barca pe Gange. A fost o alegere super riscanta, insa cei de la Stops Hostel nu organizeaza acest tur decat de 2 ori pe saptamana. Ma gandeam ca poate in weekend nu voi mai fi in Varanasi, asa ca daca nu-l faceam azi s-ar putea sa-l ratez pt totdeauna. Stiam ca pot si pe cont propriu, cand ma plimbam prin oras deseori am fost intrebata `Boat, lady, Ganga boat?` dar preturile cerute de ei pe un tur pe Gange era dublu fata de 250 rupi (15 ron) cat plateam la Hostel. In plus stiam ca ghidul nostru avea sa vorbeasca engleza avand in vedere ca turul este privat, participantii fiind turistii din Hostel pe care i-am intalnit cu o seara inainte. Ziceti voi, exista metoda mai buna de a cunoaste Varanasi, daca nu intr-o barca pe Gange, cu ghid si inconjurata de noii mei prieteni? Va asigur ca NU!
Varanasi-gange-impresii-personale

Vacanta in India am facut-o pe cont propriu.
Biletul de avion l-am luat cu 450 euro dus-intors de >>> AICI . Prima saptamana am stat intr-un apartament rezervat prin AirBNB, site pe care primiti un cupon de 20Euro din partea mea, la prima rezervare daca va faceti un cont nou gratuit >>> VOUCHER AICI  
Restul noptilor le-am rezervat din mers, pe drum, folosind >>> Acest site unde am prins mereu oferte last minute cu 50% reducere.
La ora 17 am coborat sa ma intalnesc cu grupul in curtea Hostelului. Ne-am strans in jur de 10 turisti, toti straini, majoritatea europeni. Am intrat in vorba cu ei, cu unii ma cunoasteam deja din seara precedenta, cu ceilalti eram colega de camera. 
Dupa 15 minute apare si ghidul nostru, un indian tinerel, super vesel si super energic. Nu stiu cum reusesc oamenii de aici sa fie atat de vioi pe caldura asta. Serios, cred ca-s catre 40 de grade afara, toata lumea e uda leoarca, cu toate ca nu facem nimic. Stai si esti ud. Faci 10 pasi si te simti ca sub dus. E ceva de neimaginat caldura asta in India si senzatia de oboseala pe care ti-o da.
Ghidul ne recomanda sa ne cumparam apa (doar se vinde la Hostel la triplu pret) si sa ne dam din belsug cu crema de soare si spray impotriva tantarilor. Ca la start toti rascolim prin genti si ghiozdane dupa ele. Imi scot spray-ul de cocos si ma intoxic bine, atat pe mine cat si pe partenerii mei de calatorie. Acum putem pleca.

Mergem toti in coloana in urma ghidului care ne dirijeaza printre masini, tuk tuk-uri si vaci. Din cate observ sunt mult mai putine vaci in Varanasi decat in celelalte orase ale Indiei. Cred ca are legatura cu faptul ca pe aici nu prea exista iarba. Saracile vaci, stau toata ziua pe asfaltul fierbinte printre mii de constructii de beton.
Mergem pe bulevardul central ca in armata, aliniati unul dupa altul, ca sa nu deranjam soferii. Va dati seama ca facem senzatie. Un grup atat de mare de albi! Toti indienii se opresesc din activitatile zilnice si ne privesc indelung. Copiii ne ating cu degetul sau ne lovesc peste fund, apoi rad in hohote. Doar marii maestri, acei guru sfinti ce-i vezi la tot pasul, stau neclintiti in pozitia de meditatie si ne ignora complet.

Varanasi-oameni-India

Cand intram pe stradutele din centrul istoric incepe chinul. Ne-a avertizat ghidul sa mergem cu grija, ... dar frate, e plin de rahat pe jos! E greu sa umbli cu grija cand nu ai 10 cm de trotuar curat. Doi pasi si e balaega, inca un pas si urina se prelinge peste tot, rahat de la caini, de la capre, de la maimute. E ceva de nedescris si toata treaba asta miroase intr-un mare fel. Puneti laolalta cu caldura si vedeti ce va da. Sa mori nu alta! Ghidul nostru se amuza de disperarea noastra si ne spune sa stam linistiti, conform legendei, Varanasi este cel mai norocos oras din lume si nu avem nici o sansa sa plecam ghinionisti din el! La ce e pe jos .... chiar nici o sansa!

strazi-In-Varanasi

Pe cand eram deja extenuati de la caldura si mirosuri ajungem la capatul unui strazi de unde se vede Gangele. Murdar si infect. Coboram 50 de scari abrupte si suntem ajutati pe rand sa urcam in barca. Fetite fug spre noi cu cosuri pline de ofrande (lumanari si flori puse intr-un mic bol metalic). Le vand cu 10 rupi (0.6 bani) bucata. Majoritatea isi cumpara, dar eu refuz sa incurajez acest ritual. Oricum, saracu Gange, este cel mai poluat si abuzat fluviu de pe Glob!

india-ofrande-Gange-Varanasi

Despre Ghat-urile din Varanasi (ce sunt ele si care sunt functiile lor)


Mi-am dorit mult sa fac acest tur cu ghid in special ca sa inteleg si eu ce sunt ghat-urile astea despre care vorbeste toata lumea in Varanasi. Ei bine ghat-urile sunt de fapt aceste scari late ce coboara spre Gange. Ghidul ne povesteste ca in Varanasi sunt nu mai putin de 87 de ghat-uri. Multe ghat-uri sunt asociate cu legende si mitologii, unele sunt folosite exclusiv pentru rugaciune, pe unele se fac bai in apa sfanta din Gange, sunt 3-4 crematorii vii si foarte putine sunt private (ghat-urile Hotel-urilor si a Palatelor ce dainuie in Varanasi de mii de ani). Aceste ghat-uri se vad cel mai bine  de la distanta, de aceea e necesar sa te incumeti sa urci intr-o barca de lemn si sa faci plimbarea pe Gange. Tururile turistice au loc la rasarit si la apus cand pe langa turul in sine mai iei parte si la ceremonia religioasa, atat de populara in Varanasi. Ghidul ne spune ca in India, fiecare indian are 3 mame: Mother India, Mother Ganga si mama ce le-a dat nastere. Aproape ca-mi vine sa-i invidiez :), dar pur si simplu nu pot.
Ghat-ul privat al Palatelor
Ghat-India-Varanasi

Ghat-ul unde se practica ritualul spalarii in Gange
Ghat-India-Varanasi

Ghat-ul templelor in Varanasi



Ghat-ul unde se spala rufele (cu apa din Gange)

Ghat-India-Varanasi

Cine sunt Sadhu - acei oameni sfinti pe care ii intalnesti la fiecare pas in Varanasi

Apoi incepe sa ne povesteasca despre Varanasi, orasul sfant, religios, pe care toti indienii hindusi il considera o a doua casa. Daca nu ai unde sa locuiesti vii in Varanasi, acest oras devine casa ta. Daca esti religios si traiesti pentru asta, vii in Varanasi, devii un sadhu (azi sunt in India in jur de 5 milioane de Sadhu) oameni sfinti ce renunta la stilul lor de viata pentru a se dedica practicilor spirituale, ce au ca scop obtinera de moksa (eliberare). Acestia umbla cel mai adesea complet dezbracati sau infasurati in textile de culoare portocalie (considerata culoare sfanta in India), au barba lunga si parul facut rasta. Ca sa devii un Sadhu trebuie sa fi initiat de un guru, iar o caracteristica populara a acestor oameni e ca fac ritualuri foloside-se de canabis, ca o forma de impartasanie in conformitate cu inchinarea lor catre lordul Shiva, ce avea o afinitate pentru aceasta planta. Practicile lor sunt cel mai adesea prin rugaciune si meditatie, duc o viata lipsita total de bunuri materiale si sunt sustinuti de populatie prin mici donatii, fiind considerati oameni sfinti (cu karma buna). Ghat-urile sunt pline de acesti Sadhu cu ochii tulburi si mici, ce stau zambitori cu burta la soare, pierduti in lumea lor.

Sadhu-Varanasi-India

sadhu-varanasi-india-om-sfant

Cu barca pe Gange la Apus 


Povestea ghidului o ascultam in timp ce barca din lemn se clatina incet, spre partea de Nord a orasului. Dupa care baga viteza spre ghat-urile populare despre care primim numeroase explicatii (ce mi-e greu sa le reproduc acum). In schimb am sa va arat multe fotografii fiindca toata plimbarea dureaza mai bine de o ora, timp  in care nu ai altceva de facut decat sa asculti explicatiile ghidului si sa faci zeci de fotografii. Desi turul e la apus, apusul de soare nu a fost deloc unul spectaculos. Cred ca poluarea, smogul si fumul ce se ridica peste oras are mare legatura cu treaba asta.

Varanasi-cu-barca-pe-Gange-la-apus

Varanasi-cu-barca-pe-Gange-la-apus

Varanasi-cu-barca-pe-Gange-la-apus



Varanasi-cu-barca-pe-Gange-la-apus

Manikarnika Ghat cu crematorii in aer liber - cel mai socant loc din Varanasi


In aer se simte ceva, e o aroma speciala, dulceaga. Ghidul ne spune ca ne apropiem de Ghat-ul cu crematorii. Toti ne indreptam instant atentia spre focurile aprinse din dreptul fluviului. Acest Ghat este cunoscut ca fiind locul unde oamenii morti sunt arsi tot timpul anului, 365 de zile pe an, 24 ore din 24, de aceea e numit focul viu, ce nu a fost stins niciodata de mii de ani. Fie ca ploua, fie ca-i soare, oamenii ard. 
Barca se apropie atat de mult de mal incat putem vedea mortii: fete, maini si picioare in flacari. Este probabil cea mai socanta imagine pe care am vazut-o in viata mea, un film horror, ce ruleaza live. Ma rog sa nu am cosmaruri la noapte.
Ghidul ne poveste putin despre acest loc, atat de special si popular in Varanasi:
De ce are loc acest ritual aici? Fiindca se crede ca tot ce este puternic si de bun augur a luat nastere in Varanasi, in acest microsistem.  Toate locurile sacre din India si toate apele ei sacre se intalnesc aici. Toti cei 330 de milioane de zei au resedinta aici, atrasi de stralucirea orasului. Cele opt puncte cardinale isi au originea de aici si pornesc din acest loc asupra universului. Tot timpul este aici si se inchina zeilor oferindu-si corpul ceresc. Oamenii cred ca daca vor fi incinerati in Varanasi primesc mantuirea, scapa de karma si de  ciclul reincarnarilor. Ating nirvana!
Totul se face organizat si se pare ca toti hindusii viseaza sa fie arsi aici, in acest iad sfant. Locul e cumva terasat in 4 zone distincte. Chiar la mal, langa Gange sunt arsi cei saraci din clasele inferioare ale castelor, iar in zona cea mai inalta, pe terasa superioara sunt arsi bogatii, nobilimea din India. Eu sincer nu vad nici o diferenta intre locul de langa mal sau cel de pe acoperis. Ambele fac parte dintr-un peisaj apocaliptic, probabil cel mai sumbru ce l-am vazut in India. Cladirea fara geamuri din fata Gangelui arata ca un bloc neterminat, cu peretii exteriori carbonizati de la fum, in care ard oamenii. Pe jos e plin de gunoaie, panglici si materiale sclipicioase in care au fost adusi mortii. Peste tot sunt butuci de mango claditi in mormane, multi caini rapciugosi, cu coada arsa ce vin ademeniti de mirosul carnii puse la prajit, copii si oameni cu haine gaurite de foc ce cauta prin apa si pe uscat dinti de aur si bijuterii de la decedati.
Slujba are loc dupa un un ritual anume. Mortii sunt adusi de barbatii familiei pe planse de lemn si inveliti in materiale lucioase in nuante de portocaliu. Aici nu au voie femeile fiindca ele sunt sensibile, iar daca plangi in acest loc se spune ca nu lasi sufletul decedatului sa plece si sa se odihneasca in pace, asa ca de 5 ani femeilor le-a fost interzis accesul pe ghat-ul crematoriilor (de aceea e indicat sa mergeti cu barca daca doriti sa le vedeti). Cand ajung la baza ghat-ului, mortii asteapta sa le vina randul sa fie scufundati de 3 ori in Gange, apoi sunt dezbracati si corpurile sunt puse pe lemne de catre oamenii ce se ocupa de morti . Acestia sunt numiti oamenii de neatins ai Indiei, un fel de paraia ai societatii, clasa cea mai de jos, sub orice casta, desi primesc bani frumosi pentru asta. Pe tot parcursul arderii membrii familiei stau pe margine, imbracati in alb si recita mantre si rugaciuni pentru cel incinerat. Ma uit in ochii lor si vad tristete. Poate ca moartea este acceptata mai usor la ei, dar ochii lor spun totul. Pozitia corpului. Sunetul taraganat al rugaciunii pe care il rostesc. Sufera in vazul tuturor si asta este o normalitate. Aceasta practica mi se pare extrem de profunda, de personala, nu inteleg cum pot indura acest calvar. Sa iti vezi omul iubit in flacari si strainii cum privesc totul ca la spectacol. Un iad sfant in care ard 20 de focuri continuu, in medie 400 de morti pe zi!
In continuare ghidul ne spune afacerea din spatele crematoriilor vii. 
Este  scump sa fi incinerat in Varanasi, un om arde in medie in 3-5 ore (depinde de marimea corpului si de conditiile meteo) si se folosesc peste 300 kg de lemn/per ardere, ce trebuie cumparat de la organizatia crematoriilor si e foarte scump. Costa circa 500 rupii (30 ron)/ kg. De aceea sunt foarte multi oameni ce lucreaza toata viata ca sa-si permita sa moara in Varanasi si sa fie arsi aici. Cei care nu isi permit pot alege un crematoriu pe gaz, ce se afla pe un alt ghat din Varanasi, unde e mult mai ieftin.
Un alt lucru interesant e faptul ca nu toti oamenii pot fi incinerati in Varanasi. 
Sunt 8 categorii de oameni sfinti in hinduism ce primesc eliberarea o data ce ajung in Gange (sunt pusi pe placi de lemn si legati cu pietre pt a fi scufundati si dezintegrati in apa): copii mai mici de opt ani, femeile insarcinate, oamenii muscati de cobra, leprosii, transexualii, victimele accidentelor si preotii.

Mortul urmeaza sa fie scufundat in Gange de 3 ori inainte sa fie incinerat

Manikarnika-Ghat-Varanasi-India

Focurile vii intr-un peisaj apocaliptic
Manikarnika-Ghat-Varanasi-India

Barca cu butucii ce vor fi folositi la incinerare
Manikarnika-Ghat-Varanasi-India

Neamurile stau pe margine imbracati in alb si
 canta mantre si rostesc rugaciuni pe toata perioada incinerarii

Manikarnika-Ghat-Varanasi-India

Dashashwamedh Ghat - slujba religioasa din fiecare seara


Timpul a zburat fiind absorbiti de toate informatiile spuse de ghid si tot ce vedeam in fata ochilor. Nici n-am observat ca s-a intunecat afara si barca se indrepta incet spre urmatorul ghat, ghat-ul iluminarii, a slujbei sfinte din fiecare seara. Pe Ghat-ul Dashashwamedh are loc seara de seara, 365 de zile pe an, Ganga aarti (cultul focului) unde un grup de preoti intreprind o slujba in onoarea Lordului Shiva, pentru Surya (Zeul Soarelui) pentru Agni (Zeul Focului)  si pentru fluviul Gange. Scarile din piatra sunt pline de oameni ce se inghesuie sa-si gaseasca un loc sa stea jos. Majoritatea poarta la gat si in par flori si in mana tin ofrande pe care le vor lasa sa pluteasca mai tarziu pe Gange, impreuna cu toate dorintele si visele lor.

Barca noastra se opreste alaturi de alte barci in fata Ghat-ului. Suntem atat de inghesuiti incat poti trece cu usurinta dintr-o barca in alta. Ghidul ne spune ca daca nu ne e frica sa picam in Gange putem sa mergem pana pe ghat, trecand prin barci. Copii cu cosuri pline de ofrande vin pe barca noastra. Apoi facem loc turistilor ce vin din barcile mai indepartate mai spre mal, ca sa poata vedea  slujba mai bine. Nu stii niciodata langa cine stai, intunericul ne orbeste.
Dintr-o data muzica se porneste si cei 7 preoti urcati pe niste piedestale, cu focuri in mana incep predica folosind mai multe obiecte religioase si lumanari. Se rotesc, danseaza si canta. Tot ghat-ul se lumineaza. Oamenii zambesc. Fericirea se simte in aer.

Stau in barca si traiesc toata acesta experienta la cote maxime! Inca un moment ce o sa mi-l amintesc toata viata. India mi-a oferit atat de multe astfel de momente incat mi-e tot mai greu sa le procesez. Mi-e foarte clar ca traiesc cea mai intensa calatorie din viata mea. Cea mai interesanta. Cu bune si rele. Insa in clipa asta e doar despre bine. E despre aceste energii ce se simt aici. Este ceva in acest loc ce te face sa te simti in siguranta. Poate e Gangele, poate e muzica ce se ridica spre cer, poate sunt aromele ofrandelor ce plutesc pe apa sau miile de rugaciuni ce sunt rostite in cor de indieni. Puteam citi pe fetele lor bucuria si implinirea ca se afla acolo. Cred ca asta emanam si eu, multimire sufleteasca si o bucurie sincera ce vine din interior. E ceva linistitor si magic ce se ridica peste toata aceasta multime, peste ragaciunea sfanta, peste miscarile facute in sincron si dansul cu flacari realizat perfect de enoriasi. E exact acel sentiment ca ai ajuns acasa, chiar daca Varanasi e la mii de km de casa!

Dashashwamedh-Ghat-slujba-Varanasi-India-impresii

Dashashwamedh-Ghat-slujba-Varanasi-India-impresii

Dashashwamedh-Ghat-slujba-Varanasi-India-impresii

Dashashwamedh-Ghat-slujba-Varanasi-India-impresii

Am incheiat seara cu o degustare de mancare indiana


Slujba s-a incheiat in jur de ora 8 pm. Afara era deja intuneric bine cand ghid-ul ne dirija prin labiritul de stradute, spre Hostel. Pe drum vorbisem cu ceilalti calatori din acest tur (colegii de Hostel) sa mergem sa luam cina impreuna. Ne intelegeam bine, eram ca o noua familie. Aveam grija unii de altii, ne atentionam mereu la mizeria si gropile de pe jos, la ricse biciclete si tuk tuk-uri. Fiecare incerca sa ajute, pe oricine, cum poate. Asta e starea de spirit care te prinde in Varanasi.
Am luat cina intr-un restaurant pe care ghidul ni l-a recomandat ca fiind in Top 10 din Varanasi. Restaurantul arata in stil european, super curat si igienic fata de orice vezi pe strada, plin de oameni, asa ca a trebuit sa asteptam 30 de minute pana ne-au unit destule mese libere incat sa incapem si noi, cei 12 calatori straini. Initial am zis ca o sa mananc ceva light, un orez basmatti simplu (dupa cat de rau m-am simtit ieri chiar n-aveam chef sa-mi omor stomacul din nou) dar apoi m-am gandit ca poate asta e unica sansa sa gust din toate preparatele indiene, fiindca partenerii mei s-au inteles sa comandam fiecare un fel de mancare si sa degustam toti, la comun. Nu puteam sa zic pas la un asemenea festin mai ales ca mereu ma plangeam ca nu stiu ce sa-mi comand sa-mi placa. Ei bine, asta era sansa mea!
Am gustat din toate cate putin:
*Curry cu caju a fost ales de mine si mi-a placut mult. Gust suav de caju intr-un sos cremos, delicios, servit cu butter naan (un fel de paine indiana cu unt).
*Dosa (specialitate din Sudul Indiei, un fel de clatita foarte subtire, crocanta, facuta dintr-un amestec fermentat) servita cu sambar si chutney din cocos
*Masala Dosa (cartofi puternic condimentati si usor picanti introdusi in dosa)
*Mushroom Manchurian (fel de mancare chinezesc cu ciuperci, foarte gustos)
*3 feluri de Thali (orez simplu si 5 feluri de sosuri cu legume)

cina-in-Varanasi

Am incheiat ziua fericita, vizionand o comedie pe terasa Hostelului, razand la toate glumitele din film si a prietenilor din Hostel. Noapte buna Varanasi!

😍 Apreciez comentariile voastre 😍


Citeste toate articolele despre India (click pe titlu pt a citi)


Daca vreti sa stiti primii cand postez un articol va puteti abona la postari prin e-mail (click), iar daca vreti sa cititi si ale postari accesati Cuprinsul blogului (click)!

19 comentarii : Leave Your Comments

  1. Arsene Mihaela23 iulie 2017, 20:18

    Eu am avut"hotelul"chiar pe malul Gangelui, care,incredibil era albastru!! tot ce a urmat:calatoria de dimineata si cea de seara pe Gange, au fost cele mai dure si complexe in 3 luni de India. Faptul ca ai fost in grup te-a facut sa treci mai usor, eu eram singura si, stiu ca nu am mai mancat o zi nimic dupa vederea ghaturilor si a copilului aruncat la pesti. Cand am vazut un restaurant specializat in peste, mi s-a facut rau.Varanasi este o incercare,cum ziceam, de facut cand esti deja vaccinat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu ce spui, nici eu nu m-am simtit bine mai ales ca am facut turul dupa o zi in care fusesem foarte bolnava (tocmai de la apa). Acum cand vedeam mortii in ea ... imi treceau prin cap tot felul de idei nu foarte stralucite. A fost tare socant pentru mine desi acum cativa ani citisem ceva articole despre oras si despre crematoriile acestea doar ca atunci cand esti in fata lor e mult mai mare impactul asupra ta.

      Ștergere
  2. Ce experienta intensa, chiar nu ai cum sa uiti asta, mai ales imaginile terifiante cu arderea cadavrelor....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Varanasi va ramane un loc special pentru mine! Intens, greu de digerat pt noi europenii, insa dincolo de asta, are farmecul lui, pe care il intelegi doar cand te intorci acasa :)

      Ștergere
  3. Daa, exact asta simt eu cand rostesc "Varanasi" : neliniste, o senzatie de greata dar si curiozitate si fascinatie ; constat ca turul este f bine gandit , sa treci pe la toate ghat-urile dar sa termini cu cel mai incarcat de spiritualitate buna , purificatoare :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acesta a fost cel mai rentabil tur turistic ce l-am facut vreodata. Pentru 15 ron am trait, am vazut si mi s-au explicat foarte multe lucruri. Fara ghid nu as fi inteles nimic. Cu ocazia asta recomand tuturor sa mearga cu ghid acolo :) si tie Teo daca vei ajunge in Varanasi!

      Ștergere
  4. Multumesc mult pt.articol,l-am citit pe nerasuflate.Imi doresc de o viata sa ajung in India,nici nu mai stiu exact de ce.Uneori am senzatia ca acolo am trait intr-o viata anterioara.Hmm,dar dupa ce am citit si vazut ,nu mai sunt sigura ca as vrea sa fiu acolo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca ai senzatia asta si simti ceva ce te cheama in India, atunci ar fi bine sa mergi. O sa fie o experienta incredibila, cu bune si rele. Varanasi este un loc deosebit. La fel ca toata India ce am vazut-o eu de altfel, daca mergi cu mintea si inima deschisa, gata sa accepti si sa intelegi ca asta e realitatea oamenilor de acolo, nu o sa fi prea socata, nici nu o sa ramai indignata prea mult timp.

      Ștergere
  5. Cred ca a fost "cea mai indiana zi" din toata clatoria ta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hahahaha! Ai dreptate Rose Marie cea mai indiana si grea zi! plina de noutati pentru mine.

      Ștergere
  6. Mulțumesc, Alice! E foarte interesant tot ce ne-ai povestit.Am mai citit articole despre Varanasi,care m-au socat.Cred ca trebuie sa fii puternic ca sa asimilezi tot ce este acolo.Cert e ca mi-a trecut pofta sa vizitez India...sau poate ca nu e momentul ..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. India nu inseamna doar Varanasi, asta este un oras special, pe care la fel de bine il poti ocoli, daca nu te simti pregatita. Oricum parerea mea ca pt India nu esti niciodata pregatit, asa ca mai bine mergi si o sa vezi cum te descurci acolo. Toata lumea se descurca. Chiar si eu care m-am dus singura, pt prima oara in Asia si fara documentare prea mare in prealabil. :) India dincolo de toate, este un test! Daca nu pt cultura, atunci macar pt tine se merita sa mergi :)))

      Ștergere
  7. foarte interesant! mi-e greu sa imi imaginez un oras sfant care sa arate a iad, ce masca groasa, ce invaluire! multumim pt detalii .
    P.S. You look good
    P.P.S. moska (eliberare) --> moksha

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Incerc sa povestesc cu cat mai multe detalii. E cu adevarat interesant Shakuka :)
      P.S. Multumesc
      P.P.S. Am sa corectez acum, nu sunt familiarizata prea bine cu aceste noutiuni si cuvinte.

      Ștergere
  8. Am vazut si eu cand au aruncat un copil. A trecut tatal cu el in brate,cusut intr un cearsaf alb,exact pe langa mine. Se zice ca,copiii nu se ard.Eu nu mi am revenit 2 zile dupa turul pe Gange!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da sunt 8 categorii de oameni sfinti in hinduism care nu se ard. Am scris despre asta in articol.

      Ștergere
  9. Impresionant! Atat povestea, cat si pozele.

    RăspundețiȘtergere

Faceți căutări pe acest blog

Jurnale de calatorie